Luca 12:1-34

Între timp, mulțimea s-a adunat cu zecile de mii, astfel că se călcau în picioare unii pe alții. Isus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: ‒ Păziți-vă pe voi înșivă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia! Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, și nimic ascuns, care nu va fi făcut cunoscut. De aceea orice ați spus în întuneric, va fi auzit la lumină, și orice ați șoptit la ureche, în cămăruțe, va fi proclamat de pe acoperișuri. Vă spun vouă, prietenilor Mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care, după aceea, nu mai pot face nimic. Vă voi arăta însă de Cine să vă temeți: temeți-vă de Cel Care, după uciderea trupului, are autoritatea de a arunca în gheenă. Da, vă spun, de Acela să vă temeți! Nu se vând oare cinci vrăbii pe doi assarioni? Și totuși, nici măcar una dintre ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu! Chiar și firele de păr din capul vostru, toate vă sunt numărate! Nu vă temeți! Voi sunteți mai prețioși decât multe vrăbii. Vă spun că, pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi și Fiul Omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Însă cel care se va lepăda de Mine înaintea oamenilor va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu. Și oricine va spune vreun cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cel care va blasfemia împotriva Duhului Sfânt nu va fi iertat. Când vă vor duce înaintea sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, să nu vă îngrijorați cum sau ce veți vorbi în apărarea voastră sau ce veți spune, pentru că Duhul Sfânt vă va învăța chiar în ceasul acela ce trebuie să spuneți. Cineva din mulțime I-a zis: ‒ Învățătorule, spune-i fratelui meu să împartă moștenirea cu mine! Dar Isus i-a răspuns: ‒ Omule, cine M-a pus pe Mine judecător sau împărțitor între voi? Apoi le-a zis: ‒ Fiți atenți și păziți-vă de orice fel de lăcomie, căci viața cuiva nu stă în belșugul avuțiilor lui! Și le-a spus o pildă: ‒ Terenul al unui om bogat rodise din belșug. El se gândea în sine însuși și zicea: „Ce să fac, pentru că nu mai am unde să-mi depozitez roadele?“. Atunci a zis: „Iată ce voi face: îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și voi depozita acolo tot grâul și toate bunurile mele. Apoi voi zice sufletului meu: «Suflete, ai multe bunuri, adunate pentru mulți ani. Odihnește-te, mănâncă, bea și înveselește-te!»“. Dar Dumnezeu i-a zis: „Nesăbuitule! Chiar în noaptea aceasta ți se cere sufletul; și lucrurile pe care le-ai pregătit, ale cui vor fi?“. Așa este cel care adună pentru sine, dar care nu este bogat față de Dumnezeu! Apoi le-a zis ucenicilor Săi: ‒ De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața voastră, gândindu-vă ce veți mânca, nici de trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Căci viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea. Uitați-vă cu atenție la corbi: ei nici nu seamănă, nici nu seceră și nu au nici cămară, nici hambar. Și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai prețioși sunteți voi decât păsările! Și apoi, cine dintre voi, îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? Prin urmare, dacă nu puteți face nici cel mai mic lucru, de ce vă mai îngrijorați de celelalte? Uitați-vă cu atenție cum cresc crinii: ei nici nu muncesc, nici nu torc. Și totuși, vă spun că nici chiar Solomon, în toată gloria lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre ei! Iar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor! Și voi, deci, nu căutați ce să mâncați și ce să beți, și nu fiți îngrijorați, fiindcă toate aceste lucruri națiunile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveți nevoie de acestea. Căutați în schimb Împărăția lui Dumnezeu și vi se vor da și acestea. Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatălui vostru Îi face plăcere să vă dea Împărăția! Vindeți-vă bunurile și dați milostenie. Faceți-vă rost de săculeți care nu se învechesc, o comoară nesecată în Ceruri, unde hoțul nu se apropie, iar molia n-o distruge. Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.