Vă voi da păstori după inima Mea, iar ei vă vor păstori cu pricepere și înțelepciune. În zilele acelea, când vă veți înmulți și veți rodi în țară“, zice DOMNUL, „nu veți mai vorbi de Chivotul legământului DOMNULUI. Nimeni nu se va mai gândi la el, nimeni nu-și va mai aminti de el, nimănui nu-i va lipsi și nici nu vor face altul. În vremea aceea, Ierusalimul va fi numit Tronul DOMNULUI. Toate națiunile se vor aduna la Ierusalim în Numele DOMNULUI. Și nu-și vor mai urma încăpățânarea inimilor lor rele.
În zilele acelea, Casa lui Iuda va merge împreună cu Casa lui Israel și vor veni împreună, din țara de nord, în țara pe care am dat-o ca moștenire strămoșilor voștri. Îmi spuneam:
«O, cum te voi pune în numărul fiilor Mei
și-ți voi da ca moștenire o țară plăcută,
cea mai frumoasă moștenire dintre națiuni!»
Mă gândeam că Mă vei numi «Tată»
și nu vei înceta să Mă urmezi.
Însă, așa cum o femeie este necredincioasă soțului ei,
tot așa Mi-ai fost și tu necredincioasă, Casă a lui Israel“,
zice DOMNUL.
Un vuiet se aude pe înălțimile golașe:
sunt plânsetele și rugăciunile fiilor lui Israel,
din cauză că și-au pervertit căile
și L-au uitat pe DOMNUL, Dumnezeul lor.
„Întoarceți-vă, copii răzvrătiți,
și vă voi vindeca necredincioșiile!“
„Iată-ne, venim la Tine,
căci Tu ești DOMNUL, Dumnezeul nostru!
Într-adevăr, altarele de pe dealuri
și idolii de pe munții cei mulți
sunt o minciună!
Într-adevăr, numai în DOMNUL, Dumnezeul nostru,
este mântuirea lui Israel!
Din tinerețea noastră, idolul care aduce rușine
a devorat rodul muncii strămoșilor noștri –
turmele și cirezile lor,
fiii și fiicele lor.
Să ne culcăm în rușinea noastră
și să ne acoperim cu disprețul nostru.
Căci am păcătuit împotriva DOMNULUI, Dumnezeul nostru,
atât noi, cât și strămoșii noștri,
din tinerețea noastră și până în ziua aceasta,
și nu am ascultat de glasul DOMNULUI, Dumnezeul nostru“.