Ce va fi cu viața mea?

Verset: Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: „Iată drumul, mergeți pe el!” când veți voi să vă mai abateți la dreapta sau la stânga (Isaia 30:21).

Citat: Pentru că în Dumnezeu mi-am pus încrederea, voi merge pe acest drum pregătit de El. Nu știu ce mă așteaptă, dar știu că, dacă El mi-a promis că va fi cu mine, este destul.

Vezi șuvoiul care se îndreaptă năvalnic spre tine, dar nu ai putere să te dai în lături și nu există scăpare. Totul pare să se dărâme și, deși nu știi ce va urma, mergi pe un drum necunoscut. Ce va fi la următoarea răscruce? Primejdii de netrecut sau o călătorie liniștită? Cine poate ști? Înaintea ta stau ziduri înalte, porți închise și nu zărești lumina. Ce am descris mai sus seamănă cu o temniță. Nu vezi decât ce se află înăuntrul temniței sufletului tău…

Afară este lumină, iar dacă vei da drumul fricii și deznădejdii pe care le-ai apucat strâns, ai putea zări ceea ce este dincolo de ziduri. Ce este de făcut? Trebuie să lupți și să nu te lași biruit de imposibil. Uită-te la David când s-a apropiat de Goliat și a decis să meargă înainte și să lupte. Dacă s-ar fi uitat la el însuși (era doar un copil cu păr bălai), la puterea lui (slab), la armele sale (o praștie și câteva pietricele), la oastea care striga îngrozită, cu siguranță că s-ar fi ascuns în mulțime și s-ar fi grăbit pe drumul înapoi spre turmele tatălui său. Dar David a pornit înainte cu gândul la ceea ce făcuse Dumnezeu pentru el în trecut, atunci când biruise leul și ursul și, încrezându-se în ajutorul lui Dumnezeu, izbăvirea a venit. Altă cale nu este. Trebuie să lupți, chiar dacă nu ești pregătit. Nici David nu era pregătit pentru o luptă; el venise doar ca să ducă hrana pentru frații săi. Pentru că în Dumnezeu mi-am pus încrederea, voi merge pe acest drum pregătit de El. Nu știu ce mă așteaptă, dar știu că, dacă El mi-a promis că va fi cu mine, este destul.