I Versetti Biblici più popolari da Romani 7

Condividi

Dar mulțumiri fie, mereu, Aduse, pentru Dumnezeu, Prin Domnul nost’, Hristos Iisus. Astfel, cu mintea, țintesc sus, Ca să-I slujesc lui Dumnezeu; Cu firea, însă, este greu, Căci firea mea e pământească Și, astfel, o să mă silească Să îi slujesc păcatului, Fiind supusă legii lui.”

Într-adevăr, iată, știu bine – Și, cu durere, pot să spun – Că n-am în mine, nimic bun; Nimic bun n-o să se găsească Ascuns, în firea pământească. Vreau să fac bine – am voință – Dar văd că mi-e cu neputință.

Căci binele ce îl doresc, Nu pot, nicicând, să-l împlinesc, Dar răul ce nu-mi e pe plac – Și nu-l doresc – acela-l fac.

Și dacă astfel făptuiesc Lucruri pe cari nu le voiesc, Nu-s eu acela ce le face, Ci este cel ce nu-mi dă pace: Este păcatul cari, știu bine, Precum că locuiește-n mine.

Vă rog, acum, a mă-nțelege. Găsesc în mine, astă lege: Vreau să înfăptuiesc doar bine, Dar răul e lipit de mine. Căci după omul interior, Mărturisesc dar, fraților, Că Legea de la Dumnezeu, Plăcută-mi este, tot mereu.

Deci, dacă nu fac ce doresc, Prin acest fapt mărturisesc Că este bună astă Lege