Luca 7
7
Vindecarea robului unui centurion
(Matei 8:5‑13. Ioan 4:43‑54)
1După ce a sfârșit de rostit toate aceste cuvinte ale Sale în auzul poporului, Isus a#Mt. 8:5. intrat în Capernaum. 2Robul unui centurion, la care acesta ținea foarte mult, era bolnav, pe moarte. 3Auzind despre Isus, centurionul a trimis la El câțiva bătrâni ai iudeilor, ca să‑L roage să vină și să‑i vindece robul. 4Aceștia au venit la Isus și L‑au rugat stăruitor, zicând: „Merită să‑i faci acest bine, 5căci iubește neamul nostru, iar sinagoga el ne‑a zidit‑o.” 6Isus a plecat cu ei, dar, când a ajuns aproape de casă, centurionul a trimis la El niște prieteni să‑I spună: „Doamne, nu Te osteni, pentru că nu sunt vrednic să intri sub acoperișul meu! 7De aceea nici nu m‑am socotit vrednic să vin eu însumi la Tine. Ci spune un cuvânt, și slujitorul meu va fi vindecat. 8Căci și eu sunt om aflat sub autoritate și am sub mine soldați; iar când îi zic unuia: «Du‑te!», se duce, când îi zic altuia: «Vino!», vine, și când îi zic robului meu: «Fă asta!», face.” 9La auzul acestor vorbe, Isus S‑a mirat de el și, întorcându‑Se către mulțimea care‑L urma, a zis: „Vă spun că nici în Israel n‑am găsit o asemenea credință!” 10Când s‑au întors acasă, cei trimiși l‑au găsit sănătos pe robul [care fusese bolnav].
Învierea fiului văduvei din Nain
11După aceea, Isus S‑a dus într‑o cetate numită Nain. Împreună cu El mergeau ucenicii Lui și o mulțime numeroasă. 12Când S‑a apropiat de poarta cetății, iată că duceau la groapă un mort, singurul fiu al mamei sale, care era văduvă; și împreună cu ea era o mulțime destul de mare din cetate. 13Când a văzut‑o, Domnului I s‑a făcut milă de ea și i‑a zis: „Nu plânge!” 14Apoi S‑a apropiat și S‑a atins de raclă, iar cei care o duceau s‑au oprit. El a zis: „Tinere, scoală‑te#Lc. 8:54. In. 11:43. Fap. 9:40. Rom. 4:17., îți spun!” 15Mortul s‑a ridicat în capul oaselor și a început să vorbească, iar Isus l‑a dat mamei lui. 16Toți#Lc. 1:65. au fost cuprinși de frică și‑L slăveau pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet s‑a#Lc. 24:19. In. 4:19; 6:14; 9:17. ridicat între noi” și „Dumnezeu#Lc. 1:68. a cercetat poporul Său.” 17Cuvântul acesta despre El s‑a răspândit în toată Iudeea și în tot ținutul dimprejur.
Trimișii lui Ioan Botezătorul
(Matei 11:2‑19)
18Ucenicii lui Ioan#Mt. 11:12. l‑au înștiințat despre toate acestea. Ioan i‑a chemat pe doi dintre ei 19și i‑a trimis la Domnul să‑I spună: „Tu ești Cel care vine sau să așteptăm pe altul?” 20Când au ajuns la El, oamenii I‑au zis: „Ioan Botezătorul ne‑a trimis la Tine să‑Ți spunem: «Tu ești Cel care vine sau să așteptăm pe altul?»” 21Chiar în ceasul acela Isus îi vindeca pe mulți de boli, de neputințe și de duhuri rele și multor orbi le dăruia vederea. 22Și#Mt. 11:4. le‑a răspuns zicând: „Mergeți și spuneți‑i lui Ioan ce vedeți și auziți:
orbii își capătă vederea, șchiopii umblă,
leproșii sunt curățiți, surzii aud,
morții învie, iar săracilor #
Lc. 4:18. li se aduc vești bune.#7:22 Răspunsul dat de Isus reprezintă un colaj de expresii decupate din Isaia: morții învie (Is. 26:19), orbii văd, surzii aud (Is. 29:18; 35:5), șchiopii umblă (Is. 35:6), săracii primesc vești bune (Is. 61:1).
23 Ferice de cel care nu se poticnește din pricina Mea!”
24După ce#Mt. 11:7. au plecat trimișii lui Ioan, Isus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce ați ieșit să vedeți în pustiu? O trestie clătinată de vânt? 25Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că cei care poartă haine scumpe și care trăiesc în desfătări sunt în casele regilor. 26Atunci ce ați ieșit să vedeți? Un profet? Da, vă spun, chiar mai mult decât un profet. 27El este acela despre care s‑a scris:
Iată, trimit înaintea Feței Tale pe solul Meu,
care va pregăti calea înaintea Ta. # 7:27
Ex. 23:20. Mal. 3:1.
28 Vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu este niciunul mai mare decât Ioan [Botezătorul]. Totuși cel mai mic în Împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el. 29Și toți oamenii, când au auzit, chiar și vameșii, au recunoscut dreptatea lui Dumnezeu, primind#Lc. 3:12. Mt. 3:5. botezul lui Ioan, 30dar fariseii și învățătorii Legii au respins planul#Fap. 20:27. lui Dumnezeu pentru ei, neprimind botezul lui. 31Cu#Mt. 11:16. cine‑i voi asemăna așadar pe oamenii din generația aceasta și cu cine se aseamănă ei? 32Sunt asemenea unor copii care stau în piață și strigă unii către alții:
«V‑am cântat din fluier, și n‑ați jucat;
v‑am cântat de jale, și n‑ați plâns.»
33 Căci a venit Ioan #
Lc. 1:15. Mt. 3:1. Mc. 1:6. Botezătorul, nemâncând pâine și nebând vin, iar voi ziceți: «Are demon!» 34A venit Fiul Omului, care mănâncă și bea, iar voi ziceți: «Iată un mâncău și un bețiv, prieten cu vameșii și cu păcătoșii.» 35Dar#Mt. 11:19. înțelepciunea a fost găsită dreaptă de toți copiii ei.”
Isus iartă o femeie păcătoasă
36Unul dintre#Mt. 26:6. Mc. 14:3. In. 11:2. farisei L‑a poftit să mănânce acasă la el. Isus a intrat în casa fariseului și S‑a așezat la masă. 37Și iată că o femeie din cetate, o păcătoasă, aflând că era la masă în casa fariseului, a adus un vas de alabastru cu mir. 38Și, cum stătea în spate, lângă picioarele lui Isus, și plângea, a început să‑I stropească picioarele cu lacrimi și să I le șteargă cu părul capului ei; Îi săruta picioarele și le ungea cu mir. 39Când a văzut aceasta, fariseul care‑L chemase a zis în sinea lui: „Acesta#Lc. 15:2., dacă ar fi profet, ar ști cine și ce fel de femeie este cea care‑L atinge, ar ști că este o păcătoasă!” 40Drept răspuns, Isus i‑a zis: „Simone, am ceva să‑ți spun!” „Spune, Învățătorule”, I‑a zis el. 41„Un cămătar#7:41 Gr. danistḗs înseamnă „creditor” sau „persoană care dă bani cu împrumut”. Din rațiuni stilistice, a fost menținut termenul „cămătar”. avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de dinari#7:41 Gr. dēnárion, monedă romană ce reprezenta, de obicei, remunerația unui muncitor pentru o zi de lucru. Vezi și Lc. 10:35; 20:24., iar celălalt cu cincizeci. 42Fiindcă n‑aveau cu ce plăti, i‑a iertat pe amândoi. [Spune,] care dintre ei îl va iubi mai mult?” 43Simon I‑a răspuns: „Socotesc că acela căruia i‑a iertat mai mult.” Iar El i‑a zis: „Drept ai judecat.” 44Apoi S‑a întors spre femeie și i‑a zis lui Simon: „O vezi pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta și nu Mi‑ai dat apă pentru picioare, dar ea Mi‑a stropit picioarele cu lacrimi și Mi le‑a șters cu părul [capului] ei. 45Sărutare nu Mi‑ai dat, dar ea, de când am intrat, n‑a încetat să‑Mi sărute picioarele. 46Capul nu Mi l‑ai uns cu untdelemn#Ps. 23:5., dar ea Mi‑a uns picioarele cu mir. 47De aceea#1Tim. 1:14. îți spun: păcatele ei cele multe sunt iertate, căci a iubit mult. Dar cui i se iartă puțin, iubește puțin.” 48Apoi i‑a zis femeii: „Păcatele#Mt. 9:2. Mc. 2:5. îți sunt iertate!” 49Iar comesenii au început să zică în sinea lor: „Cine#Mt. 9:3. Mc. 2:7. este acesta care iartă și păcatele?” 50Dar Isus i‑a zis femeii: „Credința#Lc. 8:48; 18:42. Mt. 9:22. Mc. 5:34; 10:52. ta te‑a mântuit; mergi în pace!”
Trenutno odabrano:
Luca 7: EDCR
Istaknuto
Podijeli
Kopiraj
Želiš li svoje istaknute stihove spremiti na sve svoje uređaje? Prijavi se ili registriraj
Copyrightul pentru Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită (EDCR) © 2022 aparține British and Foreign Bible Society / Societății Biblice pentru Răspândirea Bibliei în Anglia și Străinătate și Societății Biblice Interconfesionale din România.
