Matheu 10
10
CAP. X.
1Și clĭemă Iisusŭ pre açelĭ doi‐sprĕ‐ḑéçe disçipulĭ a luĭ și le déde putére asupra duhurĭlorŭ necurate, ca să le scótă, și s’vindecă içe‐do lăngóre și içe‐do neputére.
2Iară numele açelorŭ doi‐sprĕ‐ḑéçe Apostolĭ sŭntu aeste;
Açelŭ d’ntân̄iu Simon care s’ḑiçe Petru, și Andreĭlu, frate sĕŭ; Iacovŭ alŭ Zevedeŭ, și Ioanŭ fratele a luĭ; 3Filipŭ și Bartholomeŭ; Thoma și Matheŭ, vameșŭlu; Iacovŭ hilĭlu aluĭ Alfeŭ, și Leveŭ care s’clĭemă Thadeu. 4Simon cananitŭlu, și Iuda Iscariotŭlu, care și, îlŭ predéde.
5Aestĭ doi‐sprĕ‐ḑéçe lĭ petrecu Iisusŭ și lĕ dimândă și le ḑise: In calea Gintelorŭ s’nu vĕ duçețĭ, și în çetate de Samaritenĭ s’nu întrațĭ. 6Ma cama multu s’vĕ duçețĭ câtre oĭle cherdute a casălĭeĭ luĭ Israil. 7Și tru duçére predicațĭ și ḑiçețĭ; că s’a prochie amirărilĭea din çerŭ. 8Vindecațĭ pre lăngețĭ, curațĭ pre leproșĭ, [înv̄iațĭ pre morțĭ] și scótețĭ pre demon̄ĭ; dóră luatŭ, dóră s’dațĭ.
9S’nu luațĭ malamă, niçi asime, niçi aramă, în brânele a vóstre. 10Niçi trastu în cale, niçi dóuĕ stranie, niçi încălțăminte, niçi ciomĕgu, că lucrătorŭlu este axiu tră hrana luĭ.
11Și tru içe‐do çetate ică hóra întrațĭ întrebațĭ care éste acolo axiu; și arĕmânețĭ acolo, până cându să eșițĭ. 12Și cându întrațĭ în casă salutațĭ‐o. 13Și s’fure casa axiă, la s’v̄ină pacea vóstră pre nĕsă; ma s’fure că nu éste axiă, pacea vóstra să s’tórnă la voĭ. 14Și s’ éste că çine‐va nu vĕ ascéptă, niçi ascultă sbórele a vóstre, la eșire din casă, ică din açea çetate, scuturațĭ pulberea de pe ciciórĭle a vostre. 15Dealihea vĕ ḑicŭ, cama lișóră va s’hibă pedépsa în loculŭ a Sodomeĭ și a Gomoreĭ în ḑiua giudecățiĭ, de câtŭ în açea çetate.
16Écă eu vĕ petrecŭ ca oĭ nolgica de luchĭ: Tr’açea s’hițĭ mintimen̄ĭ că nepărtiçĕle, și blânḑĭ ca porunghilĭ. 17Aferițĭ vĕ de ómen̄ĭlĭi, că va s’vĕ preda la tribunale, și va s’vĕ bată çu svicile în sinagógele lorŭ. 18Și va s’ hițĭ adușĭ tră mine înainte de Domnĭ și de amirăraḑĭ, tra mărturia dinaintea lorŭ, și a gintelorŭ. 19Și cândŭ va s’vĕ preda, nu vĕ minduițĭ cum și çe va să sburîțĭ; că tru açea óra va s’ vĕ se da a vóuĕ çe, avețĭ să sburîțĭ. 20Că nu hițĭ voĭ carĭ sburîțĭ, ma duhŭlu a Tatăluĭ a vostru, care sburasce în voĭ. 21Și frate pe frate va s’ da la mórte, și tată pre hilĭu, și fecĭorĭlĭi va să scólă contra părințilorŭ, și va s’lĭ vatămă. 22Și va să hițĭ urîțĭ de tuțĭ tră numa mea; açelŭ çe va s’aravdă până la finitŭ, açelŭ va s’ ascapă. 23Cându v’ agonescŭ de tr’ună çetate, fugițĭ la alantă, că dealihea vê ḑicŭ, nu va s’finițĭ çetățĭle luĭ Israil până cându s’ v̄ină hilĭlu a omŭluĭ.
24Nu éste discipulŭ cama mare de învețătorŭlu a luĭ, niçi servitorŭ cama mare de domnŭ‐seu. 25Dure ’lĭ éste a discipulŭluĭ să s’ facă ca învețătorŭlu a luĭ, și a servitorŭluĭ ca domnŭ‐sĕu. Fure că domnulŭ a casălĭeĭ ’lŭ clĭemară Veelzevulŭ, 26câtŭ cama multŭ pre açelĭ din casa luĭ? Tr’ açea s’nu vĕ hibă frică de elĭ; că nu éste çeva acoperitŭ care s’ nu descóperă, niçi ascunta care s’nu s’facă cunoscutŭ. 27Açea çe vĕ ḑicŭ eŭ la întunérecŭ, spunețĭ‐o la lum̄ină; și açea çe avḑițĭ la uréclĭe, predicațĭ‐o de pre case. 28Și s’nu vĕ aspĕriațĭ de açelĭ çe vatămă trupŭlu, ma sufletŭlu nu potŭ s’lu omóră. S’vĕ hibă frică cama multŭ, de açelŭ çe póte s’ chéră în gheenă și trupŭlu și sufletŭlu. 29Nu se vindŭ doĭ carabeĭ tră unŭ aspru, și niçi unŭ de nĕși nu cade peste locŭ fără vrérea a Părinteluĭ a vostru? 30Ma a vóuĕ și perĭlĭi din capŭ vĕ sŭntu numerațĭ. 31Di tr’ açea nŭ avețĭ frică; că voĭ hițĭ cu multu cama scumpĭ de câtŭ mulțĭ carabeĭ. 32Și ași, açelŭ çe va s’me spună pre mine în fața ómen̄ĭlorŭ, va s’lŭ spunŭ și eu în fața a Tatăluĭ a meŭ, care este în çerŭ. 33Și açelŭ çe va să s’lépădă de mine în fața ómen̄ĭlorŭ, va s’me lépedŭ și eu de elŭ în fața a Tatăluĭ a meŭ din çerŭ.
34S’nu vĕ se pară că am venită s’bagŭ pace peste locŭ; n’am venită s’bagŭ pace ma cuțitŭ. 35Că am venită s’ despartŭ omŭlu contra tatăluĭ‐sĕu, și hilĭea contra mă‐saĭ, și nora contra sócră‐sai. 36Și neóspețĭ va s’ hibă a omŭluĭ açelĭ din casa luĭ. 37Care ’șĭ va tată‐sĕu, ică mumă‐sa, cama multu de cătŭ mine, nu este axiu de mine; și care ’și va hilĭlŭ ică hilĭea cama multŭ de mine, nu este axiu de mine. 38Și açelŭ çe nu lĭa cruçea luĭ și nu v̄ine după mine, nu este axiu de mine.
39Açelŭ çe ’șĭ află bana va s’o chéră, și açelŭ çe ’șĭ o chére tră mine va s’o află. 40Açelŭ çe ascéptă voĭ pre mine ascéptă și açelŭ çe ascéptă pre mine, ascéptă pre açelŭ çe mĕ are petrecută. 41Açelŭ çe ascéptă profetu tru numă de profetŭ, va ’șĭ lĭa plata de profetŭ; și açelŭ çe așcéptă unŭ îndreptu tru numă de îndreptŭ, va ’șĭ lĭa plata de îndreptu. 42Și açelŭ çe va s’da ună scafă de apă aréçe la unŭlŭ de aești m̄ici în numă de discipulŭ, dealĭhea vĕ ḑicŭ că nu va ’șĭ chérdă plata luĭ.
Sélection en cours:
Matheu 10: AROM
Surbrillance
Partager
Copier
Tu souhaites voir tes moments forts enregistrés sur tous tes appareils? Inscris-toi ou connecte-toi
Historical text first published by theBritish and Foreign Bible Society in 1889.
