Matei 21

Intrarea lui Isus în Ierusalím

(Mc 11,1-11; Lc 19,28-38; In 12,12-16)

1Când s-au apropiat de Ierusalím și au ajuns la Betfaghé#21,1 „Betfaghè” (aram.) = „casa smochinelor necoapte”. Este un sat așezat pe partea orientală a Muntelui Măslinilor. Actualmente se numește Keh-et-Tyr., pe Muntele Măslinilor, Isus a trimis doi discipoli, 2spunându-le: „Mergeți în satul dinaintea voastră și veți găsi îndată o măgăriță#21,2 Măgărița era în Vechiul Testament (Jud 5,10) animalul de călărie folosit de conducători în timp de pace. Pentru războaie, foloseau caii. În continuarea textului din Zaharía, pe care-l citează Matei, profetul anunță timpul mesianic când Dumnezeu va distruge carele de război ale lui Efraim și caii Ierusalímului. Aclamația: „Osana Fiului lui Davíd!” și gestul intrării în Ierusalím pe o măgăriță înseamnă că Isus este Mesia și rege. legată și cu ea un mânz! Dezlegați-i și aduceți-i la mine! 3Iar dacă vă va întreba#21,3 Lit.: „dacă vă va zice”. cineva, să spuneți: «Domnul are nevoie de ei, dar îi va trimite înapoi curând»”. 4Acest lucru s-a făcut ca să se împlinească ceea ce a fost spus prin profetul care zice:

5„Spuneți fiicei Siónului:

«Iată regele tău vine la tine blând,

așezat pe o măgăriță și pe un mânz,

puiul unui animal de povară # 21,5 Lit.: „puiul celui de sub jug”. »”.

6Discipolii s-au dus și au făcut după cum le-a poruncit Isus. 7Au adus măgărița și mânzul, au pus hainele pe ei, iar el s-a așezat deasupra#21,7 În textul grec, prepoziția tradusă cu „deasupra” este însoțită de un pronume posesiv care face referință fie la „măgăriță și mânz”, fie la „haine”.. 8Atunci, mulțimea numeroasă și-a întins hainele pe drum; alții tăiau ramuri din copaci și le așterneau pe drum. 9Mulțimile care mergeau înaintea lui și cele care îl urmau strigau:

„Osana!#21,9 „Osana” este transcrierea cuvântului ebraic „hôšîʿâ-nāʾ” care, literar, înseamnă „ajută-mă, te rog!”, „salvează-mă, te rog!”, „mântuiește-mă, te rog!”. Inițial, era un strigăt de implorare, dar, cu timpul, a devenit o expresie de bucurie și așteptare mesianică. Fiul lui Davíd!

Binecuvântat cel ce vine

în numele Domnului!

Osana în înaltul cerurilor!”.

10Când a intrat el în Ierusalím, toată cetatea s-a tulburat și spunea: „Cine este acesta?”. 11Iar mulțimile spuneau: „Acesta este profetul Isus din Nazarétul Galiléii”.

Alungarea vânzătorilor din templu

(Mc 11,15-18; Lc 19,45-48; In 2,13-22)

12Apoi Isus a intrat în templu#21,12 Multe manuscrise adaugă: „lui Dumnezeu”. și i-a alungat pe toți cei care vindeau și cumpărau în templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani și scaunele vânzătorilor de porumbei. 13Și le spunea: „Este scris:

«Casa mea se va numi

casă de rugăciune».

Voi însă o faceți peștera tâlharilor”.

14Atunci, orbi și șchiopi s-au apropiat de el în templu, iar el i-a vindecat. 15Dar arhiereii și cărturarii, văzând minunile pe care le-a făcut și pe copiii care strigau în templu: „Osana Fiului lui Davíd!”, au fost cuprinși de indignare 16și i-au spus: „Auzi ce zic aceștia?”. Dar Isus le-a spus: „Da. Nu ați citit niciodată: «Din gura copiilor și a sugarilor ți-ai pregătit laudă»?”. 17Și, lăsându-i, a ieșit afară din cetate, spre Betánia#21,17 Lit.: „bêṯ-hînî” = „casa curmalelor” sau „bêṯ ḥánanyāʰ” = „casa lui Anania” (casa tristeții). Este numele unui sat așezat pe partea orientală a Muntelui Măslinilor, la 3 km de Ierusalím, pe vechiul drum spre Ierihòn. Este satul lui Làzăr și al surorilor lui: Màrta și Maria., și a rămas acolo peste noapte#21,17 Lit.: „a poposit”..

Smochinul blestemat

(Mc 11,12-14.20-24)

18Dis-de-dimineață, întorcându-se în cetate, i-a fost foame 19și, văzând un smochin lângă drum, a venit la el, dar, negăsind nimic în el, decât frunze, i-a zis: „Să nu mai dai rod în veci!”; iar smochinul s-a uscat imediat#21,19 Sensul relatării rămâne obscur. Frunzele abundente ale smochinului sunt, probabil, simbolul construcțiilor frumoase ale templului, condamnate la sterilitate religioasă (cf. nota la Mc 11,13).. 20Când au văzut discipolii, au fost cuprinși de uimire și spuneau: „Cum de s-a uscat smochinul așa, deodată?”. 21Atunci Isus, răspunzând, le-a zis: „Adevăr vă spun, dacă ați avea credință și nu v-ați îndoi, ați face nu numai ceea ce s-a întâmplat cu smochinul, ci chiar de ați spune acestui munte: «Ridică-te și aruncă-te în mare!», așa va fi. 22Și tot ce veți cere cu credință#21,22 Lit.: „crezând”. în rugăciune, veți primi”.

Autoritatea lui Isus

(Mc 11,27-33; Lc 20,1-8)

23După ce a venit în templu, în timp ce învăța, s-au apropiat de el arhiereii și bătrânii poporului și i-au spus: „Cu ce autoritate faci acestea și cine ți-a dat această autoritate?”. 24Dar Isus, răspunzând, le-a zis: „Vă voi întreba și eu un lucru. Dacă îmi veți răspunde, vă voi spune și eu cu ce autoritate fac acestea. 25Botezul lui Ioan de unde era: din cer sau de la oameni?”. Dar ei discutau între ei, zicând: „Dacă spunem: «Din cer», ne va zice: «Atunci de ce nu ați crezut în el?». 26Iar dacă spunem: «De la oameni», ne temem de popor, pentru că toți îl consideră pe Ioan ca profet”. 27Atunci ei, răspunzându-i lui Isus, i-au zis: „Nu știm”. Atunci el le-a zis: „Nici eu nu vă spun cu ce autoritate fac acestea.

Parabola celor doi fii

28Ce părere aveți? Un om avea doi fii. S-a apropiat de primul și i-a zis: «Fiule, du-te azi și lucrează în vie!». 29#21,29 Există două variante textuale pentru v. 29-31. Cea din textul de mai sus este cea mai bine atestată. A doua variantă este: 29 „El i-a răspuns: «Eu mă duc, Doamne», dar nu s-a dus. 30 A venit apoi la cel de-al doilea și i-a spus la fel. El i-a răspuns: «Nu vreau!», dar apoi i-a părut rău și s-a dus. 31 Care dintre cei doi a făcut voința tatălui?”. I-au spus: „Ultimul”.El i-a răspuns: «Nu vreau», dar apoi i-a părut rău și s-a dus. 30Apoi s-a apropiat de celălalt și i-a spus la fel, iar el i-a răspuns: «Da, Doamne»#21,30 Lit.: „Eu, Doamne”, iar unele manuscrise au și verbul „mă duc”., dar nu s-a dus. 31Care dintre aceștia doi a făcut voința tatălui?”. I-au spus: „Primul”. Isus le-a zis: „Adevăr vă spun că vameșii și desfrânatele merg înaintea voastră în împărăția lui Dumnezeu. 32Căci Ioan a venit la voi pe calea dreptății, dar nu ați crezut în el, însă vameșii și desfrânatele au crezut în el. Vouă însă, deși ați văzut, nici măcar după aceea nu v-a părut rău, ca să credeți în el.

Parabola viticultorilor ucigași

(Mc 12,1-12; Lc 20,9-19)

33Ascultați o altă parabolă: era odată un stăpân care a plantat o vie, a înconjurat-o cu un gard, a săpat un teasc și a construit un turn. Apoi a dat-o în arendă unor viticultori#21,33 Lit.: „agricultori”. și a plecat în călătorie. 34Când s-a apropiat timpul culesului#21,34 Lit.: „roadelor”., i-a trimis pe servitorii săi la viticultori ca să primească roadele sale. 35Dar viticultorii, prinzându-i pe servitorii săi, pe unul l-au lovit, pe altul l-au ucis, pe altul l-au bătut cu pietre. 36A trimis din nou alți servitori, mai numeroși decât primii, dar le-au făcut la fel. 37În cele din urmă l-a trimis pe fiul său la ei, zicându-și: «De fiul meu le va fi rușine». 38Însă viticultorii, când l-au văzut pe fiu, au zis între ei: «Acesta este moștenitorul. Haideți să-l ucidem ca să avem moștenirea lui!». 39Prinzându-l, l-au aruncat afară din vie și l-au ucis. 40Așadar, când va veni stăpânul viei, ce le va face acelor viticultori?”. 41I-au zis: „Pe cei răi îi va ucide fără milă#21,41 Lit.: „cu răutate”., iar via o va da în arendă altor viticultori, care îi vor da roadele la timpul cuvenit#21,41 Lit.: „lor”.”.

42Isus le-a zis: „N-ați citit niciodată în Scripturi:

«Piatra pe care au disprețuit-o#21,42 Lit.: „au respins-o”.

constructorii,

aceasta a devenit [piatră] unghiulară # 21,42 Lit.: „capul unghiului”. Expresia luată din Ps 118,22 se referă la o piatră de dimensiuni mari folosită la colțul unui zid pentru a susține greutatea și a asigura unitatea a doi pereți. În viziunea Vechiul Testament, stânca Sionului, pe care a fost construit templul, a început să fie considerată piatra unghiulară a tuturor popoarelor și apoi a întregului cosmos. Simbolic, această piatră a fost identificată cu Yhwh, apoi cu Israèl, iar în perspectiva mesianică, cu Mesia. Aici Isus însuși se identifică cu piatra unghiulară. ;

Domnul a făcut acest lucru # 21,42 Lit.: „De la Domnul a fost aceasta”.

și este minunat în ochii noștri»?

43De aceea vă spun: Împărăția lui Dumnezeu va fi luată de la voi și dată unui neam care va aduce roadele cuvenite#21,43 Lit.: „care face roadele ei”.. 44#21,44 În multe manuscrise lipsește v. 44. Și cine va cădea pe această piatră se va zdrobi, iar peste cine va cădea ea îl va zdrobi”.

45Arhiereii și fariseii, auzind parabolele lui, și-au dat seama că vorbește despre ei 46și căutau să-l prindă, dar se temeau de mulțimi, pentru că ele îl considerau profet. #Zah 9,9 #Ps 118,25 #2Sam 14,4 #21,15 #23,39 #Lc 13,35 #Is 56,7 #Ier 7,11 #21,9 #Ps 8,3 #Lc 13,6 #Lc 17,6 #1Cor 13,2 #7,7-11; 18,19; In 14,13.14 #In 1,6.33 #21,32 #Lc 7,30 #14,5; 21,46 #Lc 15,11 #20,1.4 #21,25 #Lc 7,30 #Lc 3,12; 7,29 #Is 5,2 #22,6 #Ps 118,22-23 #Fap 4,11 #1Pt 2,7 #Dan 2,34.35.44.45 #14,5; 21,26 #16,14; 21,11 #Lc 7,16; 24,19 #In 4,19 #9,17

Actualmente seleccionado:

Matei 21: VBRC2020

Destacar

Copiar