Mateus 22

Wiôgɨ makɨ amûkã dɨ'tegɨ́ masaré neêo kũu duti'ke niî'

(Lc 14.15-24)

1Jesu opâturi kití weeró noho niisé me'ra wiôrãre werê nemowĩ taha. A'tîro niîwĩ:

2—Õ'âkɨ̃hɨ masaré kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ wa'akã́ weesé a'tîro weeró noho niî'. Ni'kɨ́ di'tâ wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ makɨ́ amûkã dɨ'tekã́ bosê nɨmɨ wee peóro weeró noho niî'. 3Kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre niîsami: “Yɨ'ɨ̂ kãrɨ̂ werê'kãrãre pihîrã wa'âya”, niîsami. Be'ró naâ pe'e naâre pihikã́, “Wa'á wee'”, niîsama. 4Naâ tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, ãpêrãre o'ôo'sami taha. Naâre niîsami: “Yɨ'ɨ̂ pihî'kãrãre werêrã wa'âya. Ba'asé tu'â eha no'o toha'. Yarã́ wekɨá, ãpêrã ekarã́ di'i yohákã weé'kãrãre wẽhe dutí tohapɨ. Niî pe'tise apó no'o toha'. Keêro, bosê nɨmɨ wee peórã a'tiáto”, niîsami. 5Tohô weérã naá kẽ'ra pihîrã wa'âmisama. Naá kẽ'rare yɨ'tití yɨ'rɨokã'sama. “Wa'á wee'”, niîkã'sama. Ãpí kɨ̃ɨ̂ pihî no'o'kɨ kɨ̃ɨ yaá wesepɨ wa'âsami. Ãpí kɨ̃ɨ̂ da'rarópɨ wa'âsami. 6Ãpêrã, wiôgɨ o'ôo'kãrãre yẽ'ê, paâ, wẽhé kõ'akã'sama. 7Naâ tohô weesére tɨ'ógɨ, wiôgɨ ɨpɨ́tɨ uâsami. Tohô weégɨ naâre wẽhé kõ'a'kãrãre kɨ̃ɨ yarã́ surárare wẽhe dutígɨ o'ôo'sami. Tohô niikã́ naa yaá makare ɨ̃hâ dutisami. 8Be'ró ãpêrã kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terãre niîsami: “Niî pe'tise yɨ'ɨ̂ makɨre bosê nɨmɨ wee peoátehere apó tohapɨ. Tohô weemíkã, yɨ'ɨ̂ pihî'kãrã yã'arã́ niî tĩharã a'tîta basióti yuukã, a'tîtikãrã niiáma. 9Tohô weérã no'ó mɨsâ makâ dekopɨ boka ehárãre pihîya”, niîsami. 10Be'ró kɨ̃ɨ̂re da'rá ko'terã makâ dekopɨ pihîrã wa'âsama. Niî pe'tirã naâ boka ehárã ãyurã́, yã'arã́re pihî neêo kũu, wiôgɨ yaá wi'ipɨ miáasama. Naâ tohô weekã́, toopɨ́ naâ nererí tũku mu'mûa wa'ása'.

11Be'ró wiôgɨ naâre ĩ'yâgɨ wa'âsami. Ni'kɨ́ naâ wa'teropɨ niigɨ́ naâ amûkã dɨ'tekã́ sãyâ wɨaro noho sãyâtigɨre ĩ'yâsami. 12Wiôgɨ kɨ̃ɨ̂re niîsami: “Akawerégɨ, a'tí bosê nɨmɨre de'ró weé su'tí amûkã dɨ'tekã́ sãyâ wɨaro noho sãyâtimigɨ sãhátiati?” niîsami. Kɨ̃ɨ̂ pe'e yɨ'tití yɨ'rɨokã'sami. 13Be'ró wiôgɨ tií bosê nɨmɨ sɨ'orí weerã́re niîsami: “Kɨ̃ɨ̂re yẽ'ê, dɨ'pôkãri, amûkãripɨ dɨ'te butuáya. Wiháaro na'î tĩ'aropɨ kõ'âkã'ya. Toopɨ́ pũrî no'ogɨ, upîkari kũ'rî wagɨa, utîgɨsami”, niîsami wiôgɨ. 14A'té weeró noho niî' Õ'âkɨ̃hɨ wiôgɨ niisé. Õ'âkɨ̃hɨ pãharã́ masaré pihîmikã, pehêterãkã kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ niirópɨ sãháarãsama, niîwĩ Jesu.

Weé ta'sase me'ra Jesuré bu'îri a'mârã naâ sẽrí yã'a'ke niî'

(Mc 12.13-17; Lc 20.20-26)

15Kɨ̃ɨ̂ tohô niîka be'ro fariseu masa wa'â wa'âwã. Be'ró naâ Jesuré bu'îri boká sĩ'rirã, “A'tîro weerã́”, niî apo yuúkãrã niîwã. 16Tohô weérã naâ bu'esére siru tuúrãre, tohô niikã́ ãpêrã Herode yaa kurákãharã me'ra Jesu tirópɨ o'ôo'kãrã niîwã. Naâ kɨ̃ɨ̂ tiropɨ etârã, niîwã:

—Masaré bu'egɨ́, ɨ̃sâ mɨ'ɨ̂ niisétisere masî'. Mɨ'ɨ̂ diakɨ̃hɨ́ uúkũ'. Masá yɨ'ɨ̂re de'ró wãkûrãsari? niiró mariró diakɨ̃hɨ́ uúkũ'. Õ'âkɨ̃hɨ yeere diakɨ̃hɨ́ werê'. Ãpêrã wiôrã niîma niiró mariró niî pe'tirãre ni'kâro noho ĩ'yâ'. 17Tohô weérã mɨ'ɨ̂re apêye noho sẽrí yã'arã a'tiápɨ. Romano masa wiôgɨre kɨ̃ɨ̂ niyéru wapa seésere wapa yeékã, marîre dutisé ãyú niîti, ou yã'â niîti nee? Naâ Jesuré bu'îri boká sĩ'rirã, tohô niîwã. (Jesu “Wapa yeéro ɨá'” niikã́ maa, Judeu masa “Õ'âkɨ̃hɨ ni'kɨréta ẽho peóro ɨá'; mɨ'ɨ̂ tohô niisé yã'â niî'”, niî bookãrã niîwã. “Wapa yeétikã'ro ɨá'” niikã́ pe'e maa, “Romano masa wiôgɨre yɨ'rɨ́ nɨ'kagɨ weé'”, niî bookãrã niîwã).

18Tohô weégɨ Jesu naâ yã'âro wãkusére ĩ'yâgɨ, a'tîro niîwĩ:

—Mɨsâ tohô niîrã, weé ta'sarã niî'. De'ró weérã yɨ'ɨ̂re mehêkã yɨ'tígɨ, bu'îri bokagɨ́sami niîrã, sẽrí yã'ati? 19Niyéru kuhi romano masa wiôgɨre wapa yeéri kuhi nohore miítia, niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, ni'kâ nɨmɨ da'ra wapá ta'ari kuhi nohore miítiwã. 20Tohô weekã́ ĩ'yâgɨ, Jesu naâre sẽrí yã'awĩ:

—Noa nohó yaa diâpoa, noá wamé wã'yatí a'ti kuhípɨre? niîwĩ.

21Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, naâ yɨ'tiwã́:

—César, romano masa wiôgɨ kɨ̃ɨ̂ diâpoa, kɨ̃ɨ̂ wamé wã'yá', niîwã.

Be'ró Jesu naâre niîwĩ:

—Too pũríkãre romano masa wiôgɨ wapa yeé dutise nohore kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Õ'âkɨ̃hɨ yee pe'e maa kɨ̃ɨ̂re o'ôya. Kɨ̃ɨ̂ wee dutísere weeyá, niîwĩ.

22Kɨ̃ɨ̂ tohô niikã́ tɨ'órã, tɨ'o mariá, be'ró wa'â wa'âwã.

Masá wẽrîka be'ro masasére Jesuré sẽrí yã'a'ke niî'

(Mc 12.18-27; Lc 20.27-40)

23Jesuré “Romano masa wiôgɨre wapa yeéro ɨatí?” niîka nɨmɨreta ãpêrã sacerdotea saduceu masa kɨ̃ɨ̂re ĩ'yârã etâwã. Naâ “Wẽrî'kãrãpɨ masasomé”, niî ẽho peóma. Tohô weérã Jesuré masasékãhasere a'tîro niîwã:

24—Masaré bu'egɨ́, dɨporópɨ Moisé a'tîro dutîkɨ niîwĩ. “Ni'kɨ́ nɨmôtigɨ põ'ratítimigɨ wẽrikã́, kɨ̃ɨ̂ akabihí kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'kore nɨórẽ'ato. Be'ró kɨ̃ɨ̂ koô me'ra neê waro põ'ratí mɨ'tagɨre kɨ̃ɨ̂ ma'mí wẽrî'kɨre põ'ratí basaato”, niîkɨ niîwĩ Moisé. 25Tohôta wa'â' ɨ̃sâ wa'terore. Sete ɨmɨá ni'kɨ́ põ'ra niîwã. Masá ma'mi nɨmôti, be'ró wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Põ'ra marí yuugɨ, kɨ̃ɨ̂ nɨmó niî'kore kɨ̃ɨ̂ akabihíre kũûkɨ niîwĩ. 26Kɨ̃ɨ́ kẽ'ra põ'ratítimigɨ wẽrîa wa'âkɨ niîwĩ. Be'rokɨ̃hɨ́ kẽ'rare tohôta wa'âkaro niîwɨ. Tohô di'akɨ̃ wa'â turia dihakaro niîwɨ teê niî tɨogɨpɨre. 27Naâ niî pe'tirã be'ró koó kẽ'ra wẽrîa wa'âko niîwõ. 28Naâ sete koô me'ra amûkã dɨ'tékãrã niîwã. Tohô weéro wẽrî'kãrã masakã́, ni'i nɨmó tohá butia'gosari? niî sẽrí yã'awã.

29Tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre yɨ'tiwĩ́:

—Mɨsâ wisí yɨ'rɨa wa'a'. Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere neê masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂ tutuasé kẽ'rare masí wee'. 30Wẽrî'kãrã naâ masáka be'ro nɨmôtisome. Põ'ra numiá kẽ'rare numî soosome. Õ'âkɨ̃hɨre werê ko'terã ɨ'mɨ̂sepɨ niirã́ weeró noho niîrãsama. 31Apêye noho wẽrî'kãrã masasére werê nemogɨti taha. Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yeé kiti ohâka pũripɨ mɨsâre niî'kere bu'êpã. A'tîro niîkɨ niîwĩ: 32“Yɨ'ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ niî'. Abraão, Isaque, Jacó wiôgɨ niî'”, niîkɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ naâ wiôgɨ niî' niîgɨ, yɨ'ɨ̂ tiropɨ katîma niîgɨ, tohô niîkɨ niîwĩ. Õ'âkɨ̃hɨ katirã́ wiôgɨ niîmi. Wẽrî bahu dutí'kãrã marimá, niîwĩ Jesu.

33Kɨ̃ɨ̂ bu'esére tɨ'órã, masisé me'ra yɨ'tikã́ ĩ'yârã, masá tɨ'o mariá wa'âwã.

Moisé kɨ̃ɨ̂ dutisé kũû'ke, ni'kâro ãyú yɨ'rɨ nɨ'karo niî' niisé niî'

(Mc 12.28-34)

34Be'ró Jesu saduceu masare di'ta mariákã weesére fariseu masa tɨ'ókãrã niîwã. Teeré tɨ'ó, nerêkãrã niîwã. 35Naâ me'ra ni'kɨ́ Moisé ohâ'kere bu'egɨ́ Jesuré mehêkã yɨ'tikã́ ɨágɨ, kɨ̃ɨ̂re sẽrí yã'awĩ:

36—Masaré bu'egɨ́, Moisé dutî'ke dise nohó apêye yɨ'rɨóro ãyú yɨ'rɨ nɨ'kati? niîwĩ.

37Jesu kɨ̃ɨ̂re a'tîro yɨ'tiwĩ́:

—A'tîro niî'. “Õ'âkɨ̃hɨ marî wiôgɨre niî pe'tise mɨsâ ẽho peóse me'ra, mɨsâ wãkusé me'ra, mɨsâ tɨ'ó yã'ase me'ra ma'iyá.” 38A'té niî' apêye yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'kase. 39A'té be'rore tohô kureta niî', niîro pe'ea'. A'tîro niî'. “Marî basi ma'iró nohota ãpêrãre ma'iró ɨá'.” 40A'té pɨáro dutisére weérã, niî pe'tise Moisé kɨ̃ɨ̂ dutî'kere, tohô niikã́ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã naâ bu'ê'kere yɨ'tírãta weé', niîwĩ Jesu.

Jesu masaré “Cristo naâ niigɨ́ noa makɨ́ niîti?” niî sẽrí yã'a'ke niî'

(Mc 12.35-37; Lc 20.41-44)

41Fariseu masa naâ nererí kura Jesu naâre sẽrí yã'awĩ:

42—Mɨsâ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre de'ró tɨ'ó yã'ati? Noa makɨ́ niîti kɨ̃ɨ? niîwĩ.

Kɨ̃ɨ̂re yɨ'tiwã́:

—Dɨporókɨ̃hɨpɨ wiôgɨ Davi paramí niî turiagɨ niîmi, niîwã.

43Naâ tohô niikã́ tɨ'ógɨ, Jesu naâre niîwĩ:

—Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Davi paramí niî turiagɨ niikã́, too pũríkãre de'ró weégɨ Davi Espírito Santo tutuaró me'ra uúkũgɨ, kɨ̃ɨ̂re “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, niîpari? Marî, marî paramíre “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, nií wee'. Davi Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨre uúkũ yuugɨ, a'tîro ohâkɨ niîwĩ:

44Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niigɨ́ kɨ̃ɨ̂ makɨré, yɨ'ɨ̂ wiôgɨre a'tîro niîkɨ niîwĩ: “Yɨ'ɨ̂ tiro wiôgɨ duhirí kumuropɨ duhîgɨsa'. Mɨ'ɨ̂ toopɨ́ duhikã́, mɨ'ɨ̂re ĩ'yâ tu'timi'kãrãre dokâ ke'akã weegɨ́ti”, niîkɨ niîwĩ Õ'âkɨ̃hɨ, niî ohâkɨ niîwĩ Davi.

45De'ró weégɨ Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ Cristo Davi paramí niî masi boosari? Davi basíta kɨ̃ɨ̂re “Yɨ'ɨ̂ wiôgɨ niîmi”, niîkɨ niîwĩ. Tohô weégɨ kɨ̃ɨ̂ paramí se'saro niîtikɨ niîwĩ. Kɨ̃ɨ̂ wiôgɨ kẽ'ra niîkɨ niîwĩ, niîwĩ Jesu.

46Kɨ̃ɨ̂ tohô niisére tɨ'órã, neê ni'kɨ́ kã'ró yɨ'titíwã. Tiîta me'ra be'ró maha uîrã, neê sẽrí yã'a nemotiwã.

Currently Selected:

Mateus 22: tuo

Highlight

Copy