Mateus 23

Jesu fariseu masare, tohô niikã́ Moisé ohâ'kere bu'erã́re tu'tî'ke niî'

(Mc 12.38-40; Lc 11.37-54; 20.45-47)

1Be'ró Jesu masaré, tohô niikã́ ɨ̃sâ kɨ̃ɨ̂ bu'erã́re niîwĩ: 2—Moisé ohâ'kere bu'erã́, ãpêrã fariseu masa Õ'âkɨ̃hɨ dutisé Moisére kũû'kere wererã́ niîma. 3Tohô weérã naâ weresére tɨ'ó, teeré wee sirú tuuya. Naâ weesétise pe'ere ĩ'yâ kũutikã'ya. Naâ ãyuró werê me'rima, werêrã pe'ea'. Tohô weemírã, naâ niisé pe'ere weetíma. 4Naâ dutî wɨaro noho dutî yɨ'rɨokã'sama. Masá teeré põo tẽótisama. Naâ tohô weérã, wɨâ põo tẽóya marisé nɨkɨsére dɨ'te peórã weeró noho weesamá. Naâ masaré teeré wɨâ peorã weeró noho weesamá. Naâ teeré wɨâ dutirã, neê ãpêrã tã'rirã́re wee tamútirã weeró noho weesamá. Neê pahá yã'ati, masaré neê kã'ró wee tamútisama. 5Niî pe'tise naâ weesére masaré ãyuró ĩ'yâ dutirã weé ta'sasama. Masá naâre “Õ'âkɨ̃hɨre ãyuró ẽho peósama” niikã́ tɨ'ó sĩ'rirã, a'tîro weesamá. Naâ diâpoapɨ, naâ amûkãpɨ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti ohâka pũrikãhasere pahirí kasero me'ra ohâ'kere dɨ'té õ'osama. Tohô niikã́ naâ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrikã́ ĩ'yâ dutirã ãpêrã yɨ'rɨóro naa yaró su'tîro sumútohopɨ opa daári kɨoróhore sãyâsama. 6Bosê nɨmɨ niikã́ wiôrã naâ duhî wɨase kumuripɨ duhî sĩ'risama. Naâ neresé wi'seripɨ kẽ'rare meharóta weesamá. 7Masá naâre makâ dekopɨ wio pesáse me'ra põo tẽríkã ɨasamá. Naâre, “Ɨ̃sâre bu'erã́” pisukã́ ɨasamá.

8Mɨsâ pũrikã ãpêrãre “Mɨsâ ɨ̃sâre bu'erã́ niî'”, niî no'otikã'ya. A'tîro niî'. Mɨsâ ni'kɨ́ põ'rata niî'. Yɨ'ɨ̂ ni'kɨtá mɨsâre bu'egɨ́ niî'. 9Mɨsâ neê ni'kɨré a'ti nukúkãpɨre “Ɨ̃sâ pakɨ”, niîtikã'ya. Mɨsâ ni'kɨtá pakɨ̂ti'. Kɨ̃ɨ̂ Õ'âkɨ̃hɨ ɨ'mɨ̂sepɨ niîmi. 10Diakɨ̃hɨ́ta mɨsâ pũrikã “Ɨ̃sâ wiôgɨ”, niî pisû no'otikã'ya. Yɨ'ɨ̂ Cristo Õ'âkɨ̃hɨ besé'kɨ ni'kɨtá mɨsâ wiôgɨ niî'. 11No'ó ãpêrãre wee tamúgɨ, kɨ̃ɨ́ta niîmi ãpêrã yɨ'rɨóro bu'ipɨ niî yɨ'rɨ nɨ'kagɨ. 12No'ó “Yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî yɨ'rɨ nɨ'ka'” niî tɨ'ó yã'agɨ noho Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ̂re mehô niigɨákã waro tohakã́ weegɨ́sami. No'ó “Yɨ'ɨ̂ ãpêrã yɨ'rɨóro niî'” niî tɨ'ó yã'atigɨ pe'ere Õ'âkɨ̃hɨ ãpêrã yɨ'rɨóro tohakã́ weegɨ́sami.

13Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, tohô niikã́ fariseu masa weé ta'sarã niî'. Masá yɨ'ɨ̂re ẽho peó sĩ'rirãre ka'mú ta'a'. Tohô weérã, yɨ'ɨ̂ pakɨ wiôgɨ niirópɨ wa'arí ma'are naâre bi'árã weé'. Mɨsâ basita yɨ'ɨ̂re ẽho peó wee'. Ãpêrã kẽ'rare ẽho peó sĩ'rikã ɨa sãá wee'. Tohô weéro yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre.

14Mɨsâ wapê wi'ia numia yeé wi'serire e'mása'. Mɨsâ yã'âro weé'kere wãkû dutitirã yoakã́ Õ'âkɨ̃hɨre sẽrí ta'sa'. Tohô weérã mɨsâ ãpêrã nemoró bu'îri boká yɨ'rɨ nɨ'karãsa'.

15Jesu a'tîro niî nemowĩ Moisé ohâ'kere bu'erã́re, tohô niikã́ fariseu masare:

—Mɨsâ ɨpɨ́tɨ waro weé ta'sa'. Mɨsâ ẽho peósere no'ó ni'kɨ́ niigɨákãre mɨsâ weeró noho ẽho peókã ɨárã, niî pe'tiropɨ sihâ bi'a'. Be'ró tu'â eha nɨ'ko, kɨ̃ɨ̂re mɨsâ nemoró yã'âro pekâ me'epɨ wa'âta basiókã weésa'.

16Yã'âro wa'ârosa' mɨsâre. Kapêri bahutírã a'mêri wehêro weeró noho niî'. A'tîro niî bu'ê' masaré: “Ni'kɨ́ ‘A'tîro weegɨ́ti’, niîsami Õ'âkɨ̃hɨre. ‘Õ'âkɨ̃hɨ wi'i me'ra tohô weegɨ́ti’ niîka be'ro kɨ̃ɨ̂ niî'kere keoró weetíkã, ‘Bu'îri marí'’, niísa'. “Kɨ̃ɨ̂ ‘Õ'âkɨ̃hɨ wi'ikãhase ouro me'ra tohô weegɨ́ti’ niî'kere keoró weetíkã pũrikãre, Yã'â niî'”, niísa'. 17Mɨsâ tohô niîrã, diakɨ̃hɨ́ wãkú wee'. Tɨ'o masí wee'. Ouro Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niî yuuro, Õ'âkɨ̃hɨ ĩ'yóropɨ ãyusé tohása'. Õ'âkɨ̃hɨ wi'i, tií wi'ikãhase ouro nemoró ãyú yɨ'rɨ nɨ'ka'. 18Mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ dutiró weé sĩ'ritirã, uúkũ me'rise me'ra niî soo'. Masaré a'tîro niísa': “Mɨsâ ‘Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo wɨaro me'ra tohô weerã́ti’ niî'kere weetíkã, bu'îri marísa'. Wa'îkɨ̃ Õ'âkɨ̃hɨre o'osé toopɨ́ peô'ke me'ra pũrikãre wapatísa'”, niî'. 19Mɨsâ tɨ'o masí wee'. Õ'âkɨ̃hɨre o'osé nemoró naâ wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo wɨaro pe'e wapatí'. Toopɨ́ ɨ̃hɨ̂ pesase me'ra naâ Õ'âkɨ̃hɨre o'osé ãyusé tohása'. 20Tohô weérã mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rã ɨ̃hâ moro peo wɨaro me'ra tohô weerã́ti” niîrã, teé se'sarore niîrã meheta weé'. Toopɨ́ peoátehe kẽ'rare meharóta weerã́ti, niîrã weésa'. 21Õ'âkɨ̃hɨ kɨ̃ɨ yaá wi'i, Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ niîsami. Tohô weérã Õ'âkɨ̃hɨre tií wi'i me'ra tohô weerã́ti niîrã, kɨ̃ɨ̂ me'rata tohô weerã́ti, niîrã weé'. 22Meharóta ɨ'mɨ̂se me'ra tohô weerã́ti niîrã, Õ'âkɨ̃hɨ duhiró me'rata, toopɨ́ duhigɨ́ me'rata niîrã weé'.

23Yã'âro wa'ârosa' mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́re, tohô niikã́ fariseu masare. Mɨsâ wee soóse bɨhɨrã niî'. Mɨsâ otesé õ'ô mahakã, hortelã, erva-doce, cominho wamêtise ba'asé sãâ moresere see neéo, opâ sɨ̃'ɨri weésa'. Pɨámukãse sɨ̃'ɨri kɨórã, ni'kâ sɨ̃'ɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'ipɨ miáa, Õ'âkɨ̃hɨre wamê peo, sacerdotere o'ósa'. Mɨsâ tohô ãyuró weemírã, Moisé ohâ'ke apêye pakasé pe'ere weé wee'. Ãpêrãre keoró weesére, pahá yã'asere, Õ'âkɨ̃hɨre ẽho peóse pe'ere weé wee'. A'tîro pe'e weeyá. Mɨsâ otesére kɨ̃ɨ̂re o'ô du'utimirã, a'té ãyú yɨ'rɨ nɨ'kasere weeyá.

24Mɨsâ basi diakɨ̃hɨ́ weé wee'. Ãpêrã kẽ'rare sɨ'orí diakɨ̃hɨ́ weé wee'. Tohô weérã mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yeekãhasere bu'êrã, kapêri bahutírã a'mêri sɨ'orí tɨ̃á wã'karã weeró noho niî'. Moisé kɨ̃ɨ̂ ohâ'ke, mehô niiseákã dutisé pe'ere wãkû yɨ'rɨrã, apêye paka pe'ere weé wee'.

25Mɨsâ wee soórã a'tîro weé'. Bahû yoaropɨ di'akɨ̃ ãyuró weé'. Bapârire bu'îpɨ di'akɨ̃ ãyuró koérã weeró noho wee soó'. Tii paá po'peapɨre pehé yã'asé mɨsâ ãpêrã yeere yahá'ke, ãpêrã yeere ɨâri peha yɨ'rɨ nɨ'ka'ke ũ'îri weeró noho wã'yása'. Tohô weéro yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. 26Mɨsâ fariseu masa tɨ'o masítirã, kapêri bahú no'otirã weeró noho niî'. Neê waro po'peápɨkãhase mɨsâ wãkusére dɨka yuú mɨ'taya. Be'ró bahû yoaropɨ ãyurã́, yã'asé moorã́ toharã́sa'. Bapâri po'peápɨ koé mɨ'ta'karo weeró noho bu'îpɨ kẽ'ra ũ'îri mariró toháro weeró noho weerã́sa'.

27Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, fariseu masa wee soórã niî'. Tohô weéro yã'â butia'ro wa'ârosa' mɨsâre. Wẽrî'kãrã masâ peeri weeró noho niî'. Bu'îpɨre ãyuró bahu dutírã pasî me'ra wa'rê'ke kuhirire nɨ'kósa'. Tii peé po'peapɨre wẽrî'kãrã õ'ari, tohô niikã́ diikése naâ ɨpɨ́ yã'asé boâ'ke sãyása'. 28Mɨsâ a'tîro niiséti'. Masá ĩ'yóropɨre ãyurã́ weeró noho bahú'. Po'peápɨ pe'ere wee soóse bɨhɨrã niî'. Mɨsâpɨre yã'asé niî yɨ'rɨa'.

29Mɨsâ Moisé ohâ'kere bu'erã́, fariseu masa wee soóse bɨkɨrã niî'. Mɨsâ dɨporókãharã Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã masâ peeri bu'ipɨ ãyuró bahu dutírã yeê nɨ'ko'. Tohô niikã́ ãpêrã masá ãyurã́ niî'kãrãre masâ peeri bu'ipɨ meharóta ma'mâ su'a nɨ'ko'. 30Tu'â eha nɨ'ko, a'tîro uúkũsa'. “Ɨ̃sâ yẽkɨ sɨmɨá Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhékãrã niîwã. Ɨ̃sâ naâ katîka teropɨre niîrã, naâre wẽhekã́, wẽhe tamúti boopã”, niî'. 31Mɨsâ a'teré tohô niîrã, “Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé'kãrã paramérã niî turiarã niî'”, niîrã weé'. 32Mɨsâ, mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá wee mɨháti'karo nohota weé yapatíkã'ya, niî tu'tîwĩ.

33Mɨsâ wee soóri kurakãharã ãyâ weeró noho niî'. Mɨsâ de'ró weé Õ'âkɨ̃hɨ pekâ me'epɨ bu'îri da'reátehere yɨ'rɨ wetí masisome. 34Tohô weégɨ yɨ'ɨ̂ mɨsâ tiropɨre Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarã, masirã́re, bu'erã́re o'ôo'gɨti. Mɨsâ pe'e naâ ni'karérãre wẽhé, ãpêrãre kurúsapɨ paâ bi'pe nɨ'korãsa'. Ãpêrãre naâ nerê wɨase wi'seripɨ paâpe, naâ no'ó wa'asé makaripɨ siru tuú kusiarãsa'. 35Tohô weéro niî pe'tirã masá ãyurã́re wẽhé'ke wapa mɨsâre bu'îri wã'á'. Mɨsâ yẽkɨ sɨmɨá ãyugɨ́ Abel me'ra neê waro wẽhé dɨ'pôkãtikãrã niîwã. Teê Zacaria Baraquia makɨ me'ra yapá da'reokãrã niîwã. Kɨ̃ɨ̂re naâ Õ'âkɨ̃hɨre wa'îkɨ̃rãre ɨ̃hâ moro peo wɨaropɨ Õ'âkɨ̃hɨ wi'i dekopɨ wẽhékãrã niîwã. 36Diakɨ̃hɨ́ mɨsâre werêgɨti. Tohô weé'ke wapare ni'kâroakã a'tóka teropɨ niirã́re bu'îri wa'ârosa', niîwĩ Jesu.

Jesu Jerusalẽ́re ĩ'yâgɨ utî'ke niî'

(Lc 13.34-35)

37Fariseu masare tohô niîka be'ro Jesu Jerusalẽ́kãharã, tohô niikã́ too dɨpóropɨ tii makápɨ niî'kãrãre wãkûgɨ, a'tîro niîwĩ:

—Jerusalẽ́kãharã, mɨsâ Õ'âkɨ̃hɨ yee kiti werê mɨ'tarãre wẽhé kõ'a'. Õ'âkɨ̃hɨ o'ôo'kãrã kɨ̃ɨ yeé kiti wererã́re ɨ̃tâ peeri me'ra doke wẽhé'. Mɨsâre pehetíri yɨ'ɨ̂ ma'ígɨ, neêo kũu sĩ'rimiwɨ. Ni'kó kãrêkẽ' koô põ'raré wɨɨsé dokapɨ neêo kũuro weeró noho weé sĩ'rimiwɨ. Mɨsâ ɨatíwɨ. 38Tohô weéro mɨsâ niîmi'ke wi'seri masá mariró toharósa'. 39A'teré tɨ'o masíya. Yɨ'ɨ̂re opâturi ĩ'yâ nemosome maha. Be'ró yɨ'ɨ̂ a'ti nukúkãpɨ opâturi a'tikã́pɨ, mɨsâ “Õ'âkɨ̃hɨ dɨporópɨ ‘O'ôo'gɨti’ niî'kɨ ãyú butia'gɨ niîmi” niîrãpɨ ĩ'yârãsa' taha, niîwĩ Jesu.

Currently Selected:

Mateus 23: tuo

Highlight

Copy