Ioane 11

O le Oti o Lasalo

1Sa ma‘i le tagata e igoa ia Lasalo o lē sa nofo i Petania. O Petania, o le ‘a‘ai sa nonofo ai Maria ma lona uso o Mareta. 2O Maria lenei na liligiina le suāu‘u i ‘a‘ao o le Ali‘i, ma sōloi ai i lona lauulu; o lona tuagane o Lasalo sa ma‘i.#Ioane 12.3 3Na ‘auina atu e ona tuafāfine le fe‘au ‘iā Iesu, “Le Ali‘i e, o lo‘o ma‘i lau uō pele.”

4‘Ina ‘ua fa‘alogo ai Iesu, sa fetalai atu loa o ia, “E lē i‘u ‘ina oti le ma‘i lenei; na faia lenei mea ‘ina ‘ia vi‘ia ai le Atua, ma ‘ia ‘avea fo‘i ma ala e vi‘ia ai le Alo o le Atua.”

5Sa alofa lava Iesu ia Mareta ma lona uso ma Lasalo. 6‘Ina ‘ua maua e ia le tala o lo‘o ma‘i Lasalo, sa nofo pea o ia i le mea sa i ai mo isi aso e lua. 7‘Ona fetalai atu lea o ia i so‘o, “Tatou toe fo‘i ia i Iutaia.”

8‘Ua tali mai i latou, “Le A‘oa‘o e, e le‘i leva ‘ona sā‘ili tagata Iutaia e fetogi ‘iā te oe; a ‘ua e mana‘o ‘ea e toe alu atu i ai?”

9‘Ua fetalai atu Iesu, “E lē sefulu ma le lua ‘ea itūlā o le aso? O lea ‘āfai e savali se isi i le malamalama o le aso, e lē afaina i se mea, auā ‘ua va‘ai o ia i le malamalama o lenei lalolagi. 10‘Ae ‘āfai e savali o ia i le pouliuli o le po, e afaina o ia, auā e leai se malamalama o ‘iā te ia.” 11‘Ua uma atu lea ‘upu, ‘ona toe fetalai lea o Iesu ‘iā te i latou, “O lo‘o moe la tatou uō o Lasalo, ‘ou te alu atu e fafagu ‘iā te ia.”

12‘Ua tali mai so‘o, “Le Ali‘i e, ‘āfai o moe o ia, e toe ola.”

13Sa fetalai Iesu e uiga i le oti o Lasalo; peita‘i sa manatu i latou o le uiga o lana ‘upu o lo‘o moe lava e pei ‘ona masani ai. 14Na toe fetalai manino atu Iesu ‘iā te i latou, “ ‘Ua oti Lasalo, 15‘ou te ‘oli‘oli fo‘i ‘ona o ‘outou ‘ina ‘ua ‘ou lē i ai, ‘ina ‘ia ‘outou talitonu ai. Tatou ō atu ia ‘iā te ia.”

16‘Ua fai ane Toma (‘ua ta‘ua o le Masaga) i isi so‘o, “Tatou o ia ‘ina ‘ia tatou oti fa‘atasi ai ma ia.”

O Iesu o le Toetū ma le Ola

17‘Ina ‘ua taunu‘u atu Iesu, sa silafia e ia Lasalo ‘ua fa aso talu ‘ona i ai i le tu‘ugamau. 18E latalata Petania i Ierusalema, pe tusa o le lua maila; 19e to‘atele tagata Iutaia na ō atu ia Mareta ma Maria, e fa‘amafanafana ‘iā te i lā‘ua e tusa ma le oti o lo la tuagane.

20‘Ina ‘ua fa‘alogo Mareta ‘ua afio mai Iesu, sa momo‘e atu ma fa‘afeiloa‘i ‘iā te ia; ‘ae sa nofo pea Maria i le fale. 21‘Ua fai atu Mareta ‘iā Iesu, “Le Ali‘i e, ana e i ai ‘i‘inei po ‘ua lē oti lo‘u tuagane. 22‘Ae ui i lea, ‘ou te iloa e foa‘iina atu e le Atua ‘iā te oe so o se mea ‘e te ōle atu ai.”

23‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “E toetū mai lou tuagane.”

24‘Ona fai atu lea o Mareta ‘iā te ia, “ ‘Ua ‘ou iloa e toetū mai lava o ia i le aso gata‘aga.”#Ioane 5.28-29; 6.40; Luka 14.14

25‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “O a‘u o le toetū ma le ola. O lē fa‘atuatua mai ‘iā te a‘u, e ui lava ‘ina oti, e ola lava ia; 26o tagata ola uma o ē e fa‘atuatua ‘iā te a‘u e lē oti i latou. Po ‘ua e talitonu ‘ea i lenei mea?”#Ioane 5.24; 8.51

27‘Ua tali mai o ia, “O lea lava, le Ali‘i e, ‘ua ‘ou talitonu o oe o le Keriso, o le Alo o le Atua, o lē e maliu mai i le lalolagi.”

‘Ua tagi Iesu

28‘Ua uma ‘ona fai atu lenā ‘upu e Mareta, ‘ona toe fo‘i lea o ia ma vala‘au i lona uso o Maria. ‘Ua fai atu ‘iā te ia, “O lo‘o ‘i‘inei le A‘oa‘o, ‘ua mana‘o o ia ‘iā te oe.” 29‘Ina ‘ua fa‘alogo Maria i lea mea, sa tula‘i loa ma fa‘avave atu e feiloa‘i ma ia. 30E le‘i o‘o ane Iesu i le ‘a‘ai, sa i ai pea i le mea sa la feiloa‘i ai ma Mareta. 31O tagata Iutaia o ē sa fa‘atasi ma Maria ma fa‘amafanafana ‘iā te ia i le fale, ‘ua va‘ai atu i latou ‘iā Maria ‘ua tula‘i ma alu ‘ese, ‘ona mulimuli atu lea o i latou ‘iā te ia. Sa manatu i latou e alu o ia i le tu‘ugamau e tagi ai.

32‘Ina ‘ua taunu‘u ane Maria i le mea sa i ai Iesu, ‘ua va‘ai atu ‘iā te ia, sa fa‘apa‘ū loa o ia i ona ‘a‘ao. ‘Ua fai atu, “Le Ali‘i e, ana e ‘i‘inei e lē oti lo‘u tuagane,”#Ioane 11.21

33‘Ua silafia e Iesu ‘ua tagi o ia, ‘atoa ma tagata Iutaia o ē na mulimuli atu ‘iā te ia, ‘ona fetalai atu lea o Iesu ma le tigā, ‘ua ātu fo‘i lona finagalo. 34Sa fesili atu o ia ‘iā te i latou, “O fea na ‘outou tanuina ai o ia?” ‘Ua tali mai i latou, “Le Ali‘i e, maliu mai ia ‘e te silasila i ai.”

35‘Ua tagi Iesu.#Luka 19.41 36‘Ona fai ane lea o tagata Iutaia, “Silasila i le tele o lona alofa ‘iā te ia!”

37A ‘ua fai ane nisi o i latou, “Na fa‘apupulaina e ia mata o le tagata tauaso. E lē mafai ‘ea e ia ‘ona fa‘atūina Lasalo mai lē oti?”

‘Ua Toe Fa‘aolaina Lasalo

38Na toe tigā tele le finagalo o Iesu, ‘ona maliu atu lea o ia i le tu‘ugamau, i le ana o lo‘o i ai le ma‘a i le gutu. 39‘Ua fa‘atonu atu e Iesu, “ ‘Ave‘ese le ma‘a!”

‘Ua tali mai Mareta, o le tuafafine o lē na oti, “Le Ali‘i e, ‘ua manogi. ‘Ua fa aso talu ‘ona i ai o ia i le tu‘ugamau.”

40‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te ia, “ ‘Ou te le‘i ta‘u atu ‘ea ‘iā te oe, o le a e va‘ai i le mamalu o le Atua pe ‘āfai ‘e te talitonu?” 41‘Ona ‘ave‘ese lea e i latou o le ma‘a. ‘Ua silasila a‘e Iesu ma fetalai atu, “Le Tamā e, ‘ou te fa‘afetai atu, ‘ina ‘ua e fa‘afofoga mai ‘iā te a‘u. 42‘Ua ‘ou iloa e lē aunoa ‘ona e fa‘afofoga mai ‘iā te a‘u, a ‘ua ‘ou fai atu lenei ‘upu ‘ona o tagata nei, ‘ina ‘ia talitonu i latou na e ‘auina mai a‘u.” 43‘Ua uma ‘ona fetalai atu e ia lenā ‘upu, ‘ona vala‘au atu lea o ia ma le leotele, “Lasalo e, inā sau ia i fafo!” 44Na sau loa i fafo lē na oti, ‘ua fusifusi ona lima ma ona vae i le ‘ie, ‘ua fusi fo‘i ona mata i le ‘ie. ‘Ua fetalai atu Iesu ‘iā te i latou, “Talatala ‘iā te ia, ma tu‘u atu e alu.”

O le Taupulega aga‘i ‘iā Iesu

(Mata 26.1-5; Mare 14.1-2; Luka 22.1-2)

45E to‘atele tagata Iutaia na ō mai e asiasi ‘iā Maria, na va‘ai i latou i mea na faia e Iesu, ma talitonu ai ‘iā te ia. 46‘Ae peita‘i, o nisi o i latou na liliu atu i faresaio, ma ta‘u ‘iā te i latou mea na faia e Iesu. 47O lea na potopoto ai loa faresaio, ma ositaulaga sili, ma le au fono ma fai ane, “O le ā se mea tatou te faia? Auā ‘ua faia e lenei tagata fa‘ailoga tetele! 48‘Āfai tatou te tu‘u ai pea o ia fa‘apea, o le a talitonu tagata uma, ma o le a fa‘aumatia ai loa e Roma le malumalu ma lo tatou mālō ‘atoa.”

49‘Ua fai ane le isi o i latou, o Kaiafa lea, o ia o le ositaulaga sili i lea tausaga: “Tou te lē iloa se mea e tasi! 50‘Ua ‘outou lē iloa e lelei ‘ona oti le tagata e to‘atasi mo tagata uma, ‘ina ‘ia lē fa‘aumatia ai le nu‘u.” 51E le‘i fai atu e ia lenā ‘upu mo ia lava, ‘ae ‘ona o ia o le ositaulaga sili i lea tausaga, na valo‘ia ai e ia le maliu o Iesu mo tagata Iutaia, 52‘ae lē na o i latou fo‘i, ‘ae mo le toe tu‘u fa‘atasia o le fānau a le Atua na fa‘ata‘ape‘apeina.

53O lea, talu mai lea aso na amata e tagata Iutaia ‘ona faia a latou fuafuaga e fasioti ‘iā Iesu. 54O le mea lea na lē femalagaa‘i ai fa‘aaliali Iesu i Iutaia, ‘ae na tu‘ua e ia Iutaia ma maliu atu i se itūmālō i tafatafa o le vao tu‘ufua, i le ‘a‘ai e igoa o Efaraima, sa nonofo ai o ia ma ona so‘o.

55‘Ua latalata le Tausamiga o le Paseka a Iutaia, e to‘atele tagata na o a‘e i Ierusalema; e faia le sauniga o le fa‘amamāina a o le‘i o‘o i le tausamiga. 56Na sā‘ili i latou ‘iā Iesu, a o potopoto i latou i le malumalu, sa fesilisili i latou, o le tasi i le isi, “O le ā so ‘outou manatu? E lē sau ‘ea o ia i le tausamiga?” 57Na tu‘uina atu e ositaulaga sili ma faresaio le fa‘atonuga, ‘āfai e iloa e se isi le mea o i ai Iesu, e tatau ‘ona ta‘u ane ‘ina ‘ia mafai ‘ona latou pu‘e ‘iā te ia.

Currently Selected:

Ioane 11: SCNT

Highlight

Copy