San Mateo 2
2
Nana̱ nihĂĄnj taj xnaêanj cheêĂ© nij sĂĂ tucuêyĂłn ndoêo cheêĂ© yatiê a
1Dan me se caêngaa JesucristĂł chumanê BelĂ©n chumanê na̱j estadĂł Judea, ne̱ sĂĂ cuêna̱j Herodes me sĂĂ nica̱j suun rey uun chij rihaan chumanê rej caêngaa JesucristĂł a. QuisĂj caêngaa JesucristĂł, ga̱a ne̱ caênaê nij sĂĂ tucuêyĂłn ndoêo cheêĂ© yatiê chumanê cuêna̱j JerusalĂ©n, ne̱ nij sĂĂ cavii rej sĂj gĂŒii me nij soê a. 2Ne̱ xnĂĄêanj nij soê man nij sĂĂ ma̱n JerusalĂ©n, cataj nij soê:
âNeêej gu̱un sĂĂ nica̱j suun rey gu̱un chij rihaan nij yuvii̱ israelitĂĄ roê, me rej caêngaa soê ga̱. Queneêen nĂșj yatiê taj xnaêanj yoê se vaa caêngaa soê na̱nj ĂĄ. Cavii yatiê yoê xta̱ê rej sĂj gĂŒii, ne̱ cheêĂ© dan caênaê nĂșj quinaêvi̱j nĂșj rihaan soê ado̱nj âtaj nij sĂĂ tucuêyĂłn ndoêo cheêĂ© yatiê a.
3Ga̱a ne̱ cuchiê nana̱ rihaan sĂĂ nica̱j suun rey cuêna̱j Herodes se vaa xnĂĄêanj ndoêo nij sĂĂ tucuêyĂłn ndoêo cheêĂ© yatiê me rej caêngaa neêej yoê, ga̱a ne̱ cuchuêviê ndoêo soê se vaa cachi̱j neêej yoê, ne̱ caêne̱e̱ neêej yoê seâsu̱u̱n soê raêa soê vaa gĂŒii, rĂĄ soê a. Ne̱ cuchuêviê ndoêo nij sĂĂ ma̱n chumanê JerusalĂ©n se vaa caxri̱i̱ yuva̱a̱ Herodes man maêa̱n nij soê a. 4VeĂ© dan, ne̱ cunuu chre̱ê taranê nij xrej ata̱ suun noco̱o doj cunuu chre̱ê nij sĂĂ naquiêyaj cu̱u seâtucua̱nj MoisĂ©s rihaan nij yuvii̱ cunuu chre̱ê rihaan soê, quiêyaj soê, ne̱ xnĂĄêanj Herodes man nij soê me rej caênga̱a̱ sĂĂ caêne̱j Diose̱ ti̱nanii man yuvii̱ ma̱n rihaan chumii̱ rihaan sayuun a. 5Ga̱a ne̱ cataj nij soê rihaan Herodes a:
âCaênga̱a̱ soê chumanê BelĂ©n chumanê na̱j estadĂł Judea a âtaj nij soê rihaan sĂĂ nica̱j suun rey cuêna̱j Herodes a.
Da̱nj caêmii nij soê cheêĂ© nana̱ nihĂĄnj nana̱ cachrĂłn sĂĂ nataê seâna̱na̱ Diose̱ rihaan yanj a: 6âNe̱ ma̱êĂĄn so̱ê, chuma̱nê BelĂ©n chuma̱nê na̱j estadĂł Judea roê, chumanê sa̱ê ndoêo êni̱j raêa man tuviê chumanê na̱j estadĂł Judea mĂ© so̱ê ĂĄ. Dan me se vaa sĂĂ gu̱un chiha̱nj mĂĄn so̱ê, ne̱ gu̱un chij uxrĂĄ soê, ne̱ uxrĂĄ cu̱tumĂ© soê man nij yuvii̱ israelitĂĄ yuvii̱ cunĂ©ê êu̱nj canoco̱ê manj aâ. NihĂĄnj me nana̱ cachrĂłn sĂĂ nataê seâna̱na̱ Diose̱ rihaan yanj ga̱a naĂĄ a.
7Cuno sĂĂ nica̱j suun Herodes nana̱ caêmii nij soê, ga̱a ne̱ caênĂ©Ă© yuve̱ soê nana̱ rihaan nij sĂĂ tucuêyĂłn ndoêo cheêĂ© yatiê se vaa caêna̱ê nij soê rihaan Herodes a. Ga̱a ne̱ xnĂĄêanj Herodes man nij soê me yavii curuviê naca̱ yatiê taj xnaêanj cheêĂ© neêej yoê, taj Herodes a. Ga̱a ne̱ cataj xnaêanj nij soê rihaan Herodes a. 8Ga̱a ne̱ caênĂ©Ă© Herodes man nij soê caêa̱nj nij soê chumanê BelĂ©n, ne̱ caêneê Herodes suun rihaan nij soê, ne̱ cataj Herodes:
âNano̱ê uxrĂĄ soj man neêej yoê, ne̱ asa̱ê nariê soj man neêej, ne̱ cata̱j xnaêanj soj rihanj me rej ne neêej yoê, ga̱a ne̱ caêa̱nj ma̱êanj quinaêvi̱j ma̱êanj rihaan neêej yoê ado̱nj âtaj Herodes rihaan nij sĂĂ tucuêyĂłn ndoêo cheêĂ© yatiê, caêmii ne̱ soê rihaan nij sĂĂ tucuêyĂłn ndoêo cheêĂ© yatiê a.
9QuisĂj cuno nij soê nana̱ cataj xnaêanj sĂĂ nica̱j suun rey rihaan nij soê, ga̱a ne̱ curiha̱nj nij soê, caêanj nij soê, ga̱a ne̱ queneêen uĂșn nij soê man yatiê yoê a. Yatiê a̱j queneêen nij soê rej sĂj gĂŒii me yatiê yoê, ne̱ dan me se va̱j yatiê yoê, ne̱ yoêo̱ canocoê nij soê man yatiê yoê, nda̱a se canicunê yatiê yoê rej xta̱ê rej ya̱nj neêej yoê a. 10Ga̱a queneêen nij soê man yatiê yoê, ga̱a ne̱ uxrĂĄ guun niha̱ê rĂĄ nij soê, 11ga̱a ne̱ catĂșj nij soê rĂĄ veê rej canicunê yatiê xta̱ê, ga̱a ne̱ nariê nij soê man neêej ga̱ nii neêej chana̱ cuêna̱j MariĂĄ, ga̱a ne̱ canicunê ru̱j nij soê, ne̱ quinaêvĂj nij soê rihaan neêej yoê a. VeĂ© dan, ga̱a ne̱ nuxraê nij soê seâchru̱nj nij soê, ga̱a ne̱ rquĂ© ndoêo nij soê rasu̱u̱n sa̱ê rihaan neêej yoê a. Dan me se agaê orĂł mĂĂ do̱ê, squĂĂ cuêna̱j incienso do̱ê, squĂĂ cuêna̱j mirra do̱ê, rquĂ© u̱u̱n nij soê rihaan neêej yoê a. 12Ne̱ rej nii̱ caêmii nej rihaan nij soê, ne̱ cataj xnaêanj Diose̱ rihaan nij soê se vaa se̱ canica̱j uĂșn nij soê caêa̱nj nij soê rihaan sĂĂ nica̱j suun rey cuêna̱j Herodes, taj nej rihaan nij soê a. CheêĂ© dan yoêĂł chrej canica̱j nij soê quinanê nij soê chihĂĄĂĄn nij soê a.
Nana̱ nihĂĄnj taj xnaêanj se vaa caêanj nica̱j JosĂ© ga̱ MariĂĄ man JesucristĂł rej cuêna̱j EgiptĂł a
13QuisĂj quinanê nij sĂĂ tucuêyĂłn ndoêo cheêĂ© yatiê, ga̱a ne̱ rej nii̱ caêmii nej rihaan sĂĂ cuêna̱j JosĂ© a. Dan me se naquiêyaa yoêo̱ seâmo̱zĂł sĂĂ êni̱j raêa man nĂê rihaan soê, ne̱ cataj seâmo̱zĂł sĂĂ êni̱j raêa man nĂê rihaan soê a:
âNa̱xagaa so̱ê, ne̱ ni̱caj so̱ê man ro̱j ni̱i neêej, ne̱ cuna̱nj so̱ê caêa̱nj so̱ê rej cuêna̱j EgiptĂł, ne̱ ca̱yĂĄĂĄn so̱ê EgiptĂł nda̱a gĂŒii caêmi̱i̱ uĂșn êu̱nj rihaan so̱ê ĂĄ. êO̱ se nano̱ê ndoêo sĂĂ nica̱j suun rey cuêna̱j Herodes man neêej, ne̱ ticavi̱ê soê man neêej yoê vaa taj soê ado̱nj âtaj seâmo̱zĂł sĂĂ êni̱j raêa man nĂê rihaan sĂĂ cuêna̱j JosĂ© a.
14Ga̱a ne̱ naxaga̱a̱ sĂĂ cuêna̱j JosĂ©, ne̱ nica̱j soê man ro̱j ni̱i neêej, ne̱ rej nii̱ cavii nij soê caêanj nij re̱j soê EgiptĂł, 15ne̱ cane nij soê EgiptĂł yoê nda̱a se caviê sĂĂ nica̱j suun rey cuêna̱j Herodes a.
Dan me se quisĂj ya̱ nu̱ê nana̱ nda̱a vaa cataj xnaêanj sĂĂ êni̱j raêa man nĂê rihaan êo̱ sĂĂ nataê seâna̱na̱ Diose̱ ga̱a naĂĄ, se vaa cataj soê: âCanacĂșĂșn êu̱nj man taênĂj se vaa cavi̱i̱ soê EgiptĂł caêna̱ê soê ado̱njâ. Da̱nj taj Diose̱ ga̱a naĂĄ cheêĂ© taênĂĂ soê JesucristĂł ado̱nj.
Nana̱ nihĂĄnj taj xnaêanj se vaa caviê ndoêo neêej ma̱n chumanê BelĂ©n, quiêyaj sĂĂ nica̱j suun cuêna̱j Herodes a
16QuisĂj caêanj nij re̱j JesucristĂł rej cuêna̱j EgiptĂł, ga̱a ne̱ xcaj sĂĂ nica̱j suun rey cuêna̱j Herodes cuentĂĄ se vaa a̱j tihaê yuêunj nij sĂĂ tucuêyĂłn cheêĂ© yatiê man soê, ga̱a ne̱ caêmaan ndoêo rĂĄ soê, ne̱ cheêĂ© dan caêneê soê suun rihaan tanuu se vaa ticavi̱ê tanuu man nu̱ê neêej sno̱êo cunii ya̱nj nu̱ê anica̱j chumanê BelĂ©n a. Neêej va̱j vi̱j yoê rej rque̱ roê, cavi̱ê, taj soê a. Da̱nj quiêyaj soê, ga̱a ne̱ cavi̱ê neêej caêmii yatiê cheêĂ© taj nij sĂĂ tucuêyĂłn cheêĂ© yatiê rihaan soê, rĂĄ soê a.
17Da̱nj quiêyaj soê, ne̱ quisĂj ya̱ nu̱ê nana̱ cataj xnaêanj sĂĂ nataê seâna̱na̱ Diose̱ ga̱a naĂĄ sĂĂ cuêna̱j JeremĂas, se vaa cataj soê: 18âCuno̱ nii taêve̱e ndoêo chana̱ ma̱n chumanê cuêna̱j RamĂĄ a. Ase vaa chana̱ cuêna̱j Raquel chana̱ cane ga̱a naĂĄ ga̱a̱ nij chana̱, taêve̱e ndoêo nij noê cheêĂ© taênĂĂ nij noê a. Ne̱ se̱ caêvej uxrĂĄ rĂĄ nij chana̱ naquiêya̱j niha̱ê noê nimĂĄn noê, cheêĂ© se navij taênĂĂ nij noê caviê na̱nj ado̱njâ. Da̱nj caêmii sĂĂ cuêna̱j JeremĂas ga̱a naĂĄ a.
Nana̱ nihĂĄnj taj xnaêanj se vaa curiha̱nj uĂșn nij re̱j JesucristĂł rej cuêna̱j EgiptĂł, caêanj nij soê chumanê Nazaret a
19Ga̱a quisĂj caviê sĂĂ nica̱j suun rey cuêna̱j Herodes, ga̱a ne̱ naquiêyaa uĂșn yoêo̱ seâmo̱zĂł sĂĂ êni̱j raêa man nĂê rihaan sĂĂ cuêna̱j JosĂ© ga̱a yĂĄĂĄn soê EgiptĂł ga̱a otoj soê rej nii̱ a. 20Ne̱ cataj xnaêanj seâmo̱zĂł sĂĂ êni̱j raêa man nĂê rihaan JosĂ© a:
âNa̱xagaa so̱ê, ne̱ ni̱caj so̱ê ro̱j ni̱i neêej, ne̱ caêa̱nj so̱ê rej cuêna̱j Israel ĂĄ. êO̱ se ya̱j me se caviê nij sĂĂ me rĂĄ ticavi̱ê man neêej ya̱j na̱nj ado̱nj âtaj seâmo̱zĂł sĂĂ êni̱j raêa man nĂê rihaan sĂĂ cuêna̱j JosĂ© a.
21Ga̱a ne̱ naxaga̱a̱ sĂĂ cuêna̱j JosĂ©, ne̱ nica̱j uĂșn soê ro̱j ni̱i neêej caêanj soê rej cuêna̱j Israel a. 22Ne̱ cuchiê nana̱ rihaan soê se vaa sĂĂ cuêna̱j Arquelao guun sĂĂ nica̱j suun rey uun chij rihaan estadĂł Judea a. Dan me se nayĂłn sĂĂ cuêna̱j Arquelao rihaan rej soê sĂĂ cuêna̱j Herodes a. CheêĂ© dan cuchuêviê ndoêo sĂĂ cuêna̱j JosĂ© caêa̱nj soê estadĂł Judea, ga̱a ne̱ caêmii nej rihaan uĂșn soê se vaa se̱ caêanj soê estadĂł Judea maê. CheêĂ© dan caêanj soê estadĂł Galilea, 23ne̱ cuchiê soê chumanê Nazaret, ne̱ cayĂĄĂĄn soê chumanê yoê a. Dan me se cayĂĄĂĄn nij soê chumanê Nazaret, ne̱ quisĂj ya̱ nu̱ê nana̱ cataj nij sĂĂ nataê seâna̱na̱ Diose̱ ga̱a naĂĄ, se vaa sĂĂ cavii Nazaret me sĂĂ caêne̱j Diose̱ ti̱nanii man yuvii̱ rihaan sayuun ado̱nj. Ina̱nj da̱nj caêmii nij sĂĂ nataê seâna̱na̱ Diose̱ ga̱a naĂĄ yoê a.
Nu markerat:
San Mateo 2: trc
MĂ€rk
Dela
Kopiera
Vill du ha dina höjdpunkter sparade pÄ alla dina enheter? Registrera dig eller logga in
© 1987, Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.