Pâinea noastră zilnică - ediție de 15 zileMostră

Rugăciunile pierdute

Titlul era: Rugăciuni fără răspuns: Scrisori către Dumnezeu găsite aruncate în ocean. Scrisorile, 300 în total și trimise unui ministru din New Jersey, fuseseră aruncate în ocean, majoritatea nedeschise. Ministrul era mort de mult. Modul în care scrisorile au ajuns să plutească în surf de pe țărmul New Jersey este un mister.
Scrisorile erau adresate ministrului deoarece el a promis să se roage. Unele dintre scrisori cereau lucruri frivole; altele au fost scrise de soți chinuiți, copii sau văduve. Ei și-au vărsat inimile înaintea lui Dumnezeu, cerând ajutor cu rudele care abuzau de droguri și alcool, sau cu soți care îi înșelau. O femeie i-a cerut lui Dumnezeu un soț și un tată care să-i iubească copilul. Reporterul a concluzionat că toate erau „rugăciuni fără răspuns”.

Nu este așa! Dacă acei scriitori de scrisori au strigat către Dumnezeu, El i-a auzit pe fiecare dintre ei. Nicio rugăciune sinceră nu este pierdută pentru urechile Lui. „Toate dorințele mele sunt înaintea Ta”, a scris David în mijlocul unei crize personale profunde, „și suspinele mele nu-Ți sunt ascunse” (Ps. 38:9). David a înțeles că ne putem arunca toate grijile asupra Domnului, chiar dacă nimeni altcineva nu se mai roagă pentru noi. El a concluzionat cu încredere, „Te chem în ziua necazului meu, căci m-asculţi” (Ps 86:7).—David Roper

Dumnezeu ți-a dat promisiunea Sa
Că aude și răspunde rugăciunii;
El va asculta cererea ta
Dacă arunci asupra Lui grija ta. —Bernstecher

Isus ne aude cel mai slab strigăt.