Imn: Harul din povestea taMostră

Mărețul har

Cum poate un cântec scris în 1772 să dăinuie sute de ani? Cum pot cuvintele despre experiența unui singur om să fie relevante pentru viețile noastre de astăzi?

Poate pentru că aceste versuri vorbesc despre nevoia intrinsecă a fiecăruia dintre noi: nevoia de har. Poate pentru că povestea unui om este și a noastră: de la rătăcit la regăsit.

Acestea sunt motivele pentru care cântecul Mărețul Har continuă să dăinuiască.

Mai puțin cunoscută este povestea omului care a scris aceste cuvinte celebre în orașul englez Olney.

În tinerețe, John Newton înjura mai mult decât se ruga. A exploatat oamenii, în loc să-i iubească. Se simțea lipsit de speranță mult mai des decât simțea speranță. În calitate de căpitan al unei nave de sclavi, a trăit departe de Dumnezeu și a abandonat valorile creștine pe care mama sa i le insuflase în copilărie.

Cu alte cuvinte, Newton era rătăcit. Complet, absolut, indiscutabil rătăcit. Dar povestea lui nu s-a încheiat aici.

În 1748, Newton își conducea nava în timpul unei furtuni violente. Se temea că nava și echipajul său se vor scufunda sub valuri și că totul va fi pierdut, inclusiv viața sa. În timpul acestei furtuni, Newton și-a amintit de Dumnezeul despre care îl învățase mama sa. L-a strigat și a implorat să fie salvat de la moartea pe mare și de omul care devenise.

Acesta a fost punctul de răscruce pentru Newton. Nava a ajuns în siguranță, iar el și-a început noua viață cu Hristos. Vechea viață dispăruse, iar cea nouă începuse.

Newton a continuat să devină unul dintre cei mai influenți pastori ai timpului său și a devenit o parte esențială a abolirii sclaviei - chiar mișcarea pe care o alimentase cândva.

De-a lungul vieții sale, Newton nu a uitat niciodată două lucruri: „El [a fost] un mare păcătos și Hristos este un mare Mântuitor.” Newton știa că motivul pentru care povestea sa s-a schimbat a fost datorită harului lui Dumnezeu.

„Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni.” (Efeseni 2:8-9)

John Newton a părăsit acest pământ cu mult timp în urmă, dar imnul vieții sale nu a plecat – Mărețul Har

Mărețul Har! Cât de dulce e sunetul

Care a salvat un păcătos ca mine!

Cândva eram pierdut, dar m-am regăsit;

Eram orb dar acum pot vedea