Datorită bucuriei puse înaintea Lui: Un devoțional de PașteMostră

Lumea a fost învăluit într-un întuneric nenatural și apăsător, în ziua când Isus a murit. Nu a fost niciun motiv pentru ca soarele să strălucească în acea zi din istorie. Lumina lumii a fost temporar stinsă.

Perdeaua din templu, care a despărțit în mod simbolic Sfânta Sfintelor de locul păcătos, a fost ruptă în două! Când Isus și-a dat ultima suflare pe Cruce, perdeaua a fost făcută bucățele! Omenirea nu va mai fi separată de Dumnezeul lor Sfânt din nou! Duhul lui Isus Cristos a distrus zidul de separare în două și a făcut o cale ca tu să-l poți atinge pe Dumnezeu.

Pământul a tremurat când Isus și-a dat duhul. Pietrele au plâns de jale când Mântuitorul lumii și-a dat ultima suflare.

Morții au înviat din morminte. Îți poți imagina puterea ce a izbucnit din poarta cerurilor în acea zi? Moartea nu mai avea nicio putere! Isus a înfrânt moartea pentru totdeauna și chiar și mormintele nu au mai putut ține în ele pe cei morți. Aceste trupuri au fost eliberate prin puterea vieții care a fost transmisă din ceruri în acea zi!

Întreaga omenire a știut că ceva gigantic s-a întâmplat în ziua în care Isus a murit.

Iosif din Arimateea și-a oferit mormântul său care nu a fost niciodată folosit. Acest mormânt împrumutat a fost într-o grotă săpată în stâncă pe marginea unui deal. Trupul lui Isus Cristos a fost pus înăuntru, și o piatră uriașă, mai mare decât deschizătura a fost rostogolită la intrare.

Au securizat mormântul cât de bine au putut omenește. Au sigilat piatra uriașă cu lut care s-a întărit. Isus a fost literalmente cimentat în mormânt. Și după aceea, au pus o gardă să păzească mormântul lui Isus.

„Faceți-l cât de sigur știți și puteți” au fost cuvintele lui Pilat către farisei. Ceea ce fariseii au eșuat să înțeleagă a fost că nici lutul ... nici piatra ... nici garda ... nici mormântul ... și nici un soldat nu puteau să-l împiedice pe Fiul lui Dumnezeu să învieze!

Isus urma să înapoieze mormântul pe care El l-a împrumutat!