Vasul de alabastru Mostră

Complet expus 

Nu voi uita niciodată ziua când am întâlnit-o pe „ doamna mea” în timpul primei mele călătorii în Cambodgia alături de Tearfund - mi-a schimbat viața pentru totdeauna. Îi spun „doamna mea” pentru că, spre rușinea mea, nu am reușit să îi pronunț corect numele în limbă khmeră și nu I l-am reținut. Dar „doamna mea”, o adresare ce denotă respect, reflectă foarte bine felul ei de a fi.  

Ea nu avea latrină acasă. Pur și simplu ieșeau în câmp. În satul ei, era o singură pompă de apă manuală, care scotea apă verzuie, dezgustător de mâloasă, pe care întreg satul o consuma, cu excepția mea. Avea o singură sursă de lumină în coliba ei de bambus, alimentată de o baterie de autovehicul. Gătea feluri de mâncare apetisante la un foc deschis. 

Dar „doamna mea” avea ceva special. Avea HIV. A contractat boala de la soțul ei care fusese plecat la muncă lungi perioade de timp și i-a dat și ei boala în timpul relațiilor lor intime. El murise cu câțiva ani în urmă. Mi-a arătat o fotografie cu el. Rama ei era frumos decorată cu grijă și dragoste cu flori de hârtie. 

Din cauza statului ei, în fiecare seară, „doamna mea”avea un ritual aparte. 

În fața acelei fotografii, la lumina acelui bec sec, își punea ochelarii confecționați de ea din fire de sârmă îndoită după niște lentile rătăcite, își deschidea Biblia și citea cu voce tare pasajul ales pentru acea zi; și apoi cu grijă, cu mare grijă, își lua tratamentul antiviral. Apoi tăcea, își pleca fruntea și se ruga. 

Și cumva, în acel aer semiobscur, am fost martorul izbăvirii acestei femei ce purta ochelari improvizați, citindu-și Biblia și luându-și tratamentul antiviral. Viața în mijlocul morții. 

Când mă gândesc la Maria care L-a uns pe Isus cu mir de nard curat, la acest sentiment mă duce gândul, expunere completă—închinare care îți expune măruntaiele la vedere. Înțelesul complet al cuvântului „închinare” în greaca antică implică „a te înclina pentru un sărut.”Când Isus ne cheamă la închinare, El ne cheamă să intrăm într-o conexiune intimă, profundă cu El. De la „ doamna mea” și de la Maria învățăm că actul închinării ne cere să ne dăm pe noi înșine complet, în întregimea persoanei noastre și a vieții noastre. Răsfrânți, complet expuși. 

Reflectând asupra vieții celor două femei, roagă-te ca și noi să învățăm să ne închinăm așa.