Facem loc: Postul Crăciunului de la Infinitum, Săptămâna 3Mostră

Când Isus era încă tânăr, a devenit refugiat în Egipt. Această experiență de a fi departe de casă, într-o țară străină, l-a marcat pe tânărul Isus în umanitatea Sa, așa cum îi marchează pe toți refugiații. Această experiență a marcat și Egiptul. Până în ziua de azi, unele locuri din Egipt și-au conturat identitatea în jurul adevărului că l-au primit pe Isus în timpul nevoii Sale.

Marea tragedie a genocidului din Israel a adus o durere atroce, dar cei care au fost implicați în primirea celor răniți au primit un nou sentiment de țel, identitate și bucurie. Pierderea Israelului a fost câștigul Egiptului.

Egiptul sărbătorește această onoare prin acest cântec:

Bucură-te, Egipt,
o, popor al Egiptului,
copiii Egiptului care trăiesc în interiorul granițelor sale.
Bucură-te și înalță-ți inima,
pentru că Iubitorul întregii omeniri
(Cel care a fost mai înainte de începutul tuturor veacurilor)
a venit la tine.

A face loc lui Isus în inimile și teritoriul lor a fost o onoare pe care au recunoscut-o și au celebrat-o!

Cum ne-am simți dacă am avea onoarea de a-l găzdui pe Isus în casa noastră în acest Crăciun? Îți poți imagina cum ar fi să simți acest nivel de onoare în timp ce îl găzduiești pe „cel mai mic dintre aceștia”? Ce observi la tine însuți sau la gândurile tale când compari diferența dintre aceste două scenarii?