Depășim bariere: Postul Crăciunului de la Infinitum, Săptămâna 2Mostră

Generozitatea seamănă cu o invitație și un „Bun venit”.

Închide ochii pentru câteva clipe și imaginează-ți; hai să-i cerem lui Dumnezeu să ne deschidă imaginația spirituală pentru acest exercițiu:

Imaginează-ți o persoană dragă pe care ai vrea să o îmbrățișezi, cu genul de îmbrățișare care este caldă, reciprocă și familială.

Acum imaginează-ți că îți întinzi brațele suficient de larg pentru a include întregul cerc de prieteni al persoanei iubite. Ia-ți timp să-ți imaginezi fețele lor, interacțiunile cu îmbrățișarea de grup și cum se simte aerul din jurul tău în timp ce acești oameni împart o îmbrățișare de grup lejeră și oarecum haotică.

Acum, lasă-ți imaginația să se extindă spre o îmbrățișare de grup entuziastă, împărtășită de toate familiile apropiate din acel cerc de prieteni. Analizează mulțimea pentru a găsi diferite grupuri de oameni și observă reacțiile diferitelor persoane care primesc invitația la această îmbrățișare afectuoasă. Lasă-ți mintea să zăbovească asupra cuiva care s-ar putea să se chinuie să primească o astfel de primire. Ce face imaginația ta cu acel moment?

În continuare, imaginează-ți că acel grup de oameni își deschid brațele în semn de invitație sau bun venit în cartierul lor. Privește cum se alătură oamenii. Apelează la imaginația copilăriei tale pentru a vedea cum spațiul în care se adună toată lumea se întinde pentru a găzdui această adunare zgomotoasă. Observă energia din acest spațiu în timp ce oamenii primesc și acceptă această invitație la afecțiune și apartenență. Ce face imaginația ta pentru a face posibilă participarea tuturor la o îmbrățișare de grup atât de mare și de indisciplinată? Cât timp durează haosul? Cum se simt oamenii în momentul în care părăsesc îmbrățișarea de grup pentru a se întoarce în spațiile lor? Ce interacțiuni secundare observi că au loc în timp ce oamenii ies din îmbrățișarea de grup?

Isus a venit să iubească lumea. Întreaga lume. El îi îmbrățișează pe toți oamenii din toate secolele, din toate locurile populate. Acel copil din iesle conținea deja o inimă suficient de mare pentru a cuprinde întreaga lume. El este strămoșul nostru, acest tip de inimă este dreptul nostru de naștere.

În lipsa unei îmbrățișări de grup la nivelul întregii comunități, ce modalități îți vin în minte… ce gesturi simple ai putea face… ca să dai dovadă de o generozitate față de lume care să semene cu o primire călduroasă și o invitație?

Ce știi și ce iubești la acel copil din iesle care te inspiră să dorești o îmbrățișare de dimensiuni globale?