Credință mai presus de perfecțiuneMostră

Săptămâna 3 - Luni

Citește: Geneza 19:1-14, Judecători 19:11-30, Romani 1:16-32

SORA: Romani 1:16-17

„Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Hristos, fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a iudeului, apoi a grecului; deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: „Cel neprihănit va trăi prin credinţă.“

Devoțional

Narațiunea evenimentelor din Sodoma e deseori una deranjantă și răscolitoare. Cei doi îngeri au vizitat orașul pentru a vedea dacă răutatea oamenilor era așa de severă după cum auziseră. Lipsa de ospitalitate și tratamentul aspru al oamenilor din Sodoma cu străinii era un semn al stării lor morale. Dorințele și încercările de a-i abuza pe vizitatorii lui Lot arată cât de departe ajunsese depravarea lor.

În timp ce răutatea Sodomei e menită să îi îngrozească pe cititori, răutatea seminției lui Beniamin din Judecători 19 e și mai îngrozitoare. Bărbații din Ghibea, un oraș al seminției lui Beniamin, din neamul lui Israel, ajunseseră la o depravare morală la fel ca bărbații din Sodoma. Răutatea canaaniților a fost chiar depășită de bărbații din Ghibea, care au asaltat în mod brutal o tânără femeie și au lăsat-o să moară.

Scopul narațiunii Sodomei e să le arate copiilor lui Dumnezeu că depravarea și păcatul nu au fost niciodată aspecte îndepărtate de ei. Geneza a fost scrisă generației israeliților care intrau în Țara Promisă. Această povestire a fost păstrată să le amintească ce să nu facă, să îi avertizeze să nu acționeze precum canaaniții din jurul lor. Și totuși, la doar câteva generații mai târziu, poporul lui Dumnezeu a repetat aceeași răutate.

Aceste narațiuni ne oferă un avertisment astăzi. Atunci când trăim respectând poruncile Domnului, nu doar cele care ni se par simple sau avantajoase de urmat, noi avem părtășie cu El. Dar când suntem influențați de lumea din jurul nostru și începem să umblăm în căile celor care nu îl cunosc pe Dumnezeu, repetăm aceleași păcate.

Evanghelia lui Isus Hristos oferă iertare și milă pentru păcatul nostru. Isus a luat pedeapsa asupra Lui, sacrificându-se pe Sine ca noi să Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Dar Evanghelia nu e completă fără învierea lui Hristos, fără viața ce ne e dată de Dumnezeu, devenind copii ai Lui. Noi trebuie să umblăm în căile Lui, să ascultăm poruncile Lui. Să trăim fără să ne fie rușine de Evanghelie înseamnă să trăim fără să ne fie rușine să urmăm poruncile lui Isus, indiferent de consecințe.

Rugăciune

Doamne Isuse, doar Tu ești calea spre Dumnezeu. Cred că Tu ai murit pentru păcatele mele și că m-ai eliberat. Sacrificul Tău e suficient. Doresc să trăiesc fără să-mi fie rușine de Evanghelie. Ajută-mă să văd care sunt lucrurile lumii pe care mă bazez și ajută-mă să-mi găsesc libertatea în Tine. Amin.