Semnul cruciiMostră

În numele Tatălui
Când ne facem Semnul Crucii, ne atingem mai întâi fruntea și spunem: „În numele Tatălui”. Astfel, ne îndreptăm gândul către Dumnezeu ca Tată al nostru. O declarație a credinței noastre care, deși e simplă în esență, denotă un adevăr incredibil și măreț, dacă ne gândim la implicații. El este Creatorul nostru, Creatorul tuturor lucrurilor și mult mai mult decât atât.
Cuvântul „Tată” sugerează ideea de relație; relația noastră cu Dumnezeu. Dacă El este Tatăl nostru, putem crede ce a afirmat Iuliana din Norwich (Julian of Norwich): „Totul va fi bine, toate lucrurile vor fi bine, absolut toate lucrurile vor fi bine în Domnul”. Atunci când cred că Dumnezeu este cu adevărat Tatăl meu, mă pot încrede în dragostea și purtarea Sa de grijă. Pot dormi liniștit știind că El veghează asupra mea. Pot naviga prin viață, având siguranța că El e cu mine. Îmi pot asuma riscul de a greși, având încrederea că El mă va ajuta să mă reabilitez. Îmi pot da ultima suflare în pace, având convingerea că, atunci când îmi voi deschide din nou ochii, voi vedea fața Lui.
Atunci când ne atingem fruntea ne amintim și de faptul că suntem liberi să alegem, în mod conștient, în ce vrem să credem. Credința noastră creștină ne încurajează să cercetăm toate lucrurile și să le analizăm cu discernământ; creștinismul este suficient de solid pentru a rămâne în picioare în fața oricăror provocări și contraargumente; este suficient de îndrăzneț pentru a adresa marile întrebări ale vieții. Dumnezeu își dorește ca noi să explorăm aceste întrebări împreună cu El și este nerăbdător să ne descopere răspunsurile.
Când îmi ating fruntea, la începutul Semnului Crucii, mărturisesc faptul că aleg în mod liber și conștient credința în Dumnezeu, fiind conștient care este poziția mea în relația cu Dumnezeu, Cel a toate Creator. Versetele de astăzi accentuează faptul că Dumnezeu este un Tată iubitor și că Isus este Calea către Tatăl.
Rugăciune
O, Tată iubitor,
Mulțumesc că mă numești copilul Tău.
Dăruiește-mi smerenia de a mă supune Ție
Și de a recunoaște că Tu știi ce e mai bine pentru mine.
Te iubesc, Tată.
Tânjesc după ziua în care îți voi putea spune acest lucru stând față în față.
Ajută-mă, te rog, să spun și altora despre dragostea Ta față de mine
Și să îi ajut să înțeleagă cât de mult îi iubești și pe ei.
Amin
Când ne facem Semnul Crucii, ne atingem mai întâi fruntea și spunem: „În numele Tatălui”. Astfel, ne îndreptăm gândul către Dumnezeu ca Tată al nostru. O declarație a credinței noastre care, deși e simplă în esență, denotă un adevăr incredibil și măreț, dacă ne gândim la implicații. El este Creatorul nostru, Creatorul tuturor lucrurilor și mult mai mult decât atât.
Cuvântul „Tată” sugerează ideea de relație; relația noastră cu Dumnezeu. Dacă El este Tatăl nostru, putem crede ce a afirmat Iuliana din Norwich (Julian of Norwich): „Totul va fi bine, toate lucrurile vor fi bine, absolut toate lucrurile vor fi bine în Domnul”. Atunci când cred că Dumnezeu este cu adevărat Tatăl meu, mă pot încrede în dragostea și purtarea Sa de grijă. Pot dormi liniștit știind că El veghează asupra mea. Pot naviga prin viață, având siguranța că El e cu mine. Îmi pot asuma riscul de a greși, având încrederea că El mă va ajuta să mă reabilitez. Îmi pot da ultima suflare în pace, având convingerea că, atunci când îmi voi deschide din nou ochii, voi vedea fața Lui.
Atunci când ne atingem fruntea ne amintim și de faptul că suntem liberi să alegem, în mod conștient, în ce vrem să credem. Credința noastră creștină ne încurajează să cercetăm toate lucrurile și să le analizăm cu discernământ; creștinismul este suficient de solid pentru a rămâne în picioare în fața oricăror provocări și contraargumente; este suficient de îndrăzneț pentru a adresa marile întrebări ale vieții. Dumnezeu își dorește ca noi să explorăm aceste întrebări împreună cu El și este nerăbdător să ne descopere răspunsurile.
Când îmi ating fruntea, la începutul Semnului Crucii, mărturisesc faptul că aleg în mod liber și conștient credința în Dumnezeu, fiind conștient care este poziția mea în relația cu Dumnezeu, Cel a toate Creator. Versetele de astăzi accentuează faptul că Dumnezeu este un Tată iubitor și că Isus este Calea către Tatăl.
Rugăciune
O, Tată iubitor,
Mulțumesc că mă numești copilul Tău.
Dăruiește-mi smerenia de a mă supune Ție
Și de a recunoaște că Tu știi ce e mai bine pentru mine.
Te iubesc, Tată.
Tânjesc după ziua în care îți voi putea spune acest lucru stând față în față.
Ajută-mă, te rog, să spun și altora despre dragostea Ta față de mine
Și să îi ajut să înțeleagă cât de mult îi iubești și pe ei.
Amin
Scriptura
Despre acest plan

Rugăciunea însoțită de (însemnarea cu) semnul crucii își are originile în primele secole, pe când primii creștini își trasau, cu degetul, o cruce pe frunte. Această practică a evoluat în timp, devenind o practică obișnuită pentru mai bine de un miliard de oameni din întreaga lume. Prin acest studiu biblic vom aprofunda atât practica rugăciunii, cât și măreția tainei Trinității și a sacrificiului Dumnezeului nostru care ne-a iubit din veșnicie.
More
Mulțumim Școlii Biblice Catolice pentru că ne-a oferit acest plan. Pentru mai multe informații, vizitează: http://www.catholic-bible-school.org/youversion
Planuri asemănătoare

Prioritățile Împărăției

Cum era Isus?

Daniel, un tânăr profesionist credincios

Descoperind Împărăția Lui Dumnezeu

Principii pentru viață în Împărăția lui Dumnezeu

Vindecare pe coridoarele depresiei

Deschiderea drumului către Împărăția lui Dumnezeu

Duhul Sfânt - Partenerul lui Isus | Podcast tematic

Ce a făcut Isus și de ce contează?
