Neînfricat în luptă Mostră

Credința nu poate funcționa împreună cu frica.

Frica ucenicilor, când erau în mijlocul furtunii, era mai mare decât nivelul lor de credință. În consecință, nu și-au putut exercita credința.

Pe de altă parte, Isus a experimentat aceeași furtună în aceeași barcă, în același timp, împreună cu ucenicii săi - și nu a avut absolut deloc frică. 

Un răspuns venit din teamă este uluitor de diferit în comparație cu acțiunea venită din credință. 

Însă, atât de des, suntem ca și ucenicii. Ne epuizăm puterea și cedăm panicii. În plus, îi determinăm pe cei din jurul nostru să cedeze și ei fricii. Noi profețim osândă peste noi înșine, așa cum au făcut ucenicii.  

În schimb, uită-te la răspunsul lui Isus. El a fost mai deranjat de lipsa de credință a ucenicilor decât de barca care se umple cu apă, valurile violente sau vânturile zgomotoase. Se ridică și mustră vântul - și vântul și valurile se supun. 

De asemenea, mă intrigă faptul că Isus putea dormi în timp ce o furtună se dezlănțuia. Le dădea, poate, ucenicilor o șansă de a-și exercita credința?

Ți se pare că Isus doarme în timp ce tu întâmpini o situație furtunoasă? Ai luat în considerare faptul că, poate, El așteaptă să îți exerciți credința? 

Știu că dintr-un anumit fapt m-am înfuriat pe Dumnezeu pentru că părea să rămână tăcut în timpul celei mai înverșunate furtuni din viața noastră. Fiica noastră, Jenita, a trecut prin mai multe intervenții chirurgicale pentru a îndepărta o leziune din abdomen. Complicațiile de după operații au dus-o la lupte pentru viață în cadrul secției de terapie intensivă ICU- iar eu cedam de frică. În acel moment, Dumnezeu mi-a vorbit prin Scriptură: „Nu te teme; crede doar și ea va fi vindecată.” (Cuvintele lui Isus către Iair din Luca 8: 40). M-am agățat de acele cuvinte și am depins de credincioșia lui Dumnezeu față de noi. 

Până când tu și eu vom spune „nu” fricii, nu vom putea exercita credința.