Călătoria lui HabacucMostră

„Continuare la întâlnirea cu Habacuc"

Gândurile autorului:
1. Ce temă a ieșit cel mai mult în evidență când ai citit Habacuc 1?
A existat o temă generală: „De ce ar permite Dumnezeu răului să depășească binele”.

Această întrebare este în mare măsură parte din viață astăzi. Când ne uităm la lumea în care trăim, adesea ne punem această întrebare. Totuși, adevărul e că aceasta este întrebarea greșită. Întrebarea mai bună este: ce realizează Dumnezeu prin tot acest rău?

2. De ce crezi că această carte a ajuns în Canonul Biblic? Care crezi că este scopul lui Dumnezeu pentru acest capitol?

Când am citit asta, am observat imediat că Habacuc îl chestiona pe Dumnezeu pentru că nu s-a interpus. Gândurile mele au fost atrase în două direcții: în primul rând, a fost o mișcare îndrăzneață și în al doilea rând, de ce a fost el atât de îndrăzneț?

Tocmai acest capitol este demonstrația harului și a iubirii. Ca și creștini, știm că Dumnezeu are autoritatea supremă asupra a tot ceea ce s-a întâmplat sau se va întâmpla vreodată. Ca atare, simțim ca și cum a pune la îndoială lucruri pe care nu le înțelegem este echivalent cu a pune la îndoială autoritatea lui Dumnezeu.

Asta este scopul acestei cărți. Este în regulă să ai întrebări și să le pui chiar și lui Dumnezeu. El nu a intenționat niciodată ca noi să fim niște trântori fără minte, care doar să se lase purtați de val și să rămână aceiași creștini conformiști. Este în regulă să-L întrebăm pe Dumnezeu de ce sunt lucrurile așa cum sunt și chiar ce face El în privința asta. Răspunsul Lui către Habacuc nu a fost un plan detaliat: ceea ce trebuie subliniat este că Dumnezeu știa că lucrurile arătau rău, dar El era în control.

3. Care a fost problema principală în vremea când a fost scrisă această carte?
Tulburări civile erau peste tot. Națiunea lui Israel era într-o perioadă de temeri, pe măsură ce babilonienii creșteau în putere. Ei mărșăluiau prin națiuni și le cucereau. Israel se temea că ei vor fi următorii. Habacuc privea în jur la popoarele vecine și asista la prosperitatea și succesul militar al unei națiuni pe care Israelul o considera perfidă. El vedea asta, știa că Israel era în vizorul lor și că Israelul se îndepărta de la calea dreptății, ca să nu mai vorbim de faptul că legile lui Dumnezeu erau neglijate în timp ce răul părea să fie răsplătit.

4. Cum se traduce aceasta în situația în care ne aflăm noi acum?
Generația noastră a ajuns în punctul în care liniile de demarcație dintre bine și rău sunt estompate. Susul este în jos și pisicile se joacă cu câinii, deci ce este corect? Când privim în jur simțim nevoia să punem întrebări, dar ne abținem de frică. Pentru unii este frica de a pune întrebări, iar pentru alții este frica de răspuns. Concluzia este să înțelegem, să îndrăznim să întrebăm, dar să știm că Dumnezeu ne are în mâinile Sale și El are un plan. Vedem că dușmanul mărșăluiește și creștinii sunt atacați în toată lumea, dar există o lumină pentru noi. Cartea Habacuc se constituie ca o configurație pentru capacitatea noastră de a vorbi deschis cu Tatăl nostru. Un dar pe care l-am primit de la Isus este că putem merge direct la El cu orice subiect și în orice moment. Vorbește cu Tatăl tău pentru că El este întotdeauna interesat de ceea ce te preocupă.

Provocare:
Mai citește Habacuc încă o dată și încearcă să vezi mesajul ca pe o speranță pentru lucrurile care vor urma.

Când Habacuc și-a scris cartea, a văzut căile distructive ale oamenilor din jurul său, dar a neglijat să se întoarcă la scriptura cu care a crescut. Geneza 50:20 spune: „Chiar dacă voi aţi intenţionat să-mi faceţi rău, Dumnezeu a schimbat răul în bine pentru a susţine viaţa unui popor numeros, aşa cum face astăzi.” Acestea au fost cuvintele lui Iosif către frații săi. Ei l-au vândut ca sclav și, când s-au reunit, s-au temut de răzbunarea lui, dar Iosif nu și-a pierdut niciodată încrederea în planul lui Dumnezeu. În fiecare situație nefavorabilă, există ceva pozitiv care va decurge din ea chiar și atunci când nu vedem acest lucru.