Viața profund formatăMostră

„Examinare interioară”

Examinarea interioară este un mod de viață care ia în considerare realitățile din lumile noastre interioare de dragul propriei noastre înfloriri și a chemării de a fi iubitori.

O mare parte din viața modernă se opune acestui tip de viață. Multe dintre zilele noastre sunt construite strategic și subconștient pentru a evita să privim sub suprafață. Adesea aparținem unor comunități bisericești care întăresc lipsa de introspecție. Îl folosim pe Dumnezeu pentru a fugi de Dumnezeu și pentru a fugi de noi înșine.

În Psalmul 139, vedem inima unei persoane care este un model de examinare interioară profund formată: David. Primele paisprezece versete ale psalmului sunt despre cunoașterea lui Dumnezeu cu privire la umanitate și la David în special, iar până la sfârșitul psalmului ai sentimentul că David era foarte conștient că, deși Dumnezeu știa totul despre el, David nu știa totul despre el însuși. Deci, în termeni subiectivi și ca o mărturisire, a scris: 

Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima,

Încearcă-mă și cunoaște-mi frământările!

Vezi dacă sunt pe o cale idolatră 

și condu-mă pe calea veșniciei! (versetele 23–24) 

Majoritatea dintre noi dorim o conștientizare a lui Dumnezeu, dar ceea ce avem nevoie în plus este conștientizarea de sine. David a afirmat că Dumnezeu știe totul, așa că a cerut revelația nu a lui Dumnezeu, ci a lui însuși. Dispoziția inimii lui David a fost de a merge sub suprafață.

În devoționalele de până acum, am subliniat importanța ascultării. Calea contemplativă este despre ascultarea profundă a lui Dumnezeu. Calea reconcilierii presupune ascultarea profundă a celorlalți. Modul de examinare interioară este despre a ne asculta profund pe noi înșine.

Când considerăm Psalmii și alte texte biblice ca modele pentru examinarea interioară, începem să vedem prioritatea acordată accesării și integrării lumii interioare. Dar este nevoie de ceva muncă. David, în Psalmul 139, a făcut efectiv trei lucruri pe care suntem invitați să le urmăm. Și-a făcut timp pentru examinarea interioară, a fost suficient de integrat pentru a-și preda lumea interioară lui Dumnezeu și a avut curajul să se înfrunte pe sine. Tot așa procedăm și noi?

Întreabă-te: azi, de ce sunt supărat, trist, neliniștit? Ce mă bucură? Lasă aceste gânduri să te conducă în rugăciune.