YouVersion
Pictograma căutare

Proverbele 6:23-35

Proverbele 6:23-35 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Aminte ia, la tot ce-ți spun: O candelă e sfatul bun, Lumină e învățătura. Îndemn, mustrare, sunt măsura Și calea vieții. Ocrotit Vei fi de ele și ferit De vraja femeii stricate Și de străina care poate Cu limba-i să te-ademenească. Inima ta să n-o poftească, Cumva, pentru-a ei frumusețe. Cu-a pleoapelor bătăi răzlețe, Să nu te prindă-n mreaja ei. Căci pentru astfel de femei, Omul ajunge de rămâne Doar cu un biet călcâi de pâne. Chiar și femeia măritată Își are cursa așezată, Un suflet scump, să poată prinde. Dar cine, fără a-și aprinde Haina cu care e-mbrăcat, În sânul său foc a luat? Sau oare, calcă cineva Peste cărbuni aprinși, cumva, Făr’ a se arde la picioare? La fel e și cu acel care Merge, împins de pofta lui, Către soața aproapelui. Cel ce pornirea nu-și învinge Și de femeie se atinge, Nu va scăpa nepedepsit. Hoțul nu este urgisit Când fură, foamea să-și aline. Altfel de-i prins, știe prea bine Că trebuie să dea-nșeptit Tot ceea ce a jefuit. Acela care preacurvește Cu o femeie, dovedește Cum că de minte e lipsit, Știind că fi-va pedepsit Cu moartea, pentru-al său păcat. În răni va fi înfășurat, Rușinea-n fața lui va merge, Ocara nu i se va șterge: Căci gelozia, pe bărbat, Are să-l facă ne-ndurat În ziua răzbunării. El Nu va primi, în nici un fel, Vreun dar pentru răscumpărare. N-o să-i stârnească, îndurare, Nimic. Totul va fi-n zadar, Oricât de mare-i acel dar.