YouVersion
Pictograma căutare

Proverbele 19:1-14

Proverbele 19:1-14 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost. De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește. Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI. Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său. Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa. Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri. Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc. Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele. Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri. Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți. Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege. Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă. Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată. Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.

Proverbele 19:1-14 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)

Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui decât un bogat cu buze stricate și nebun. Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva, și cine aleargă neghiobește înainte o nimerește rău. Nebunia omului îi sucește calea, și apoi cârtește împotriva Domnului cu inima lui. Bogăția aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, și cel ce spune minciuni nu va scăpa. Omul darnic are mulți lingușitori, și toți sunt prieteni cu cel ce dă daruri. Toți frații săracului îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. Cine capătă înțelepciune își iubește sufletul; cine păstrează priceperea găsește fericirea. Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, și cel ce spune minciuni va pieri. Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări, cu atât mai puțin unui rob să stăpânească peste voievozi. Înțelepciunea îl face pe om răbdător și este o cinste pentru el să uite greșelile. Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu, și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă. Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, și o nevastă gâlcevitoare este ca o streașină de pe care picură întruna. Casa și averea le moștenim de la părinți, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul.

Proverbele 19:1-14 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Mai mult valorează un sărac care umblă în integritatea lui decât un prost ale cărui buze pronunță cuvinte înșelătoare. Nu este bine să ai aspirații fără cunoaștere; dar nu este convenabil nici să te grăbești și să greșești astfel drumul. Prostia unui om îi decimează viața; și apoi, în inima lui, el se mânie împotriva lui Iahve. Bogăția aduce mulți prieteni; dar săracul este abandonat (chiar și) de prietenul lui. Martorul fals nu va rămâne nepedepsit; și cel care spune minciuni, nu va reuși să scape. Mulți urmăresc să beneficieze de favoarea unui om generos; și oricine este prieten cu cel care oferă daruri. Cel sărac este abandonat de toate rudele lui. Cu atât mai mult se comportă așa prietenii lui. El li se adresează formulând cereri; dar ei îl ignoră. Cine obține înțelepciunea, își iubește sufletul; și cine își păstrează capacitatea de a înțelege lucrurile, va găsi fericirea. Martorul fals nu va rămâne nepedepsit; și cel care spune minciuni, va fi distrus. Așa cum viața trăită în lux nu i se potrivește omului prost, nici sclavul nu merită să fie șeful unor prinți. Capacitatea unui om de a lua decizii bine gândite, îi conferă răbdare; și este o onoare pentru el să ierte o insultă. Mânia regelui este ca răcnetul unui leu; dar bunăvoința lui este ca roua de pe iarbă. Un fiu prost este ruina tatălui lui; și o soție care face mereu reproșuri (soțului ei), este ca o picurare continuă. Casa și averea sunt o moștenire de la părinți; dar o soție care gândește bine, este (un cadou) de la Iahve.

Proverbele 19:1-14 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Mai mult, săracul prețuiește, Neprihănit când se vădește, Decât bogatul cel stricat Care nebun s-a arătat. Pagubă-i lipsa de știință; Iar cine, în necunoștință, ‘Nainte fuge neghiobește, Mereu, tot rău o nimerește. Omul, în nebunia lui, Cârtește-n contra Domnului. Averea, prieteni, dobândește, Dar pe sărac îl părăsește Chiar cel pe care l-a crezut Că, de prieten, l-a avut. Martorul care a mințit, Are să fie pedepsit Pentru că toți aceia care Sânt mincinoși, nu au scăpare. Cel darnic o să își găsească Mulți oameni să îl lingușească, Căci toți, prieteni, au să fie Cu cel cari să dea daruri știe. Frații, pe fratele sărac, Îl vor urî; deci, de pe plac Nu le e fraților defel, Cu-atât mai mult atunci, de el, Prietenii se depărtează! El, către ei, se îndreptează Cu vorbe rugătoare dar, Nu-l iau în seamă și dispar. De-nțelepciune dobândește Un om, sufletul și-l iubește; Iar de pricepere-a găsit, Și fericire a primit. Un martor mincinos nu are Nici o speranță de scăpare, Ci au să fie pedepsiți Toți mincinoșii dovediți. Nebunului nu-i șade bine Ca viața-n desfătări a-și ține; Cu-atât mai mult nici robului, Stăpân al voievodului. Înțelepciunea dă răbdare Și-o cinste e pentru cel care Știe-a uita greșeli, mereu. Precum e răgetul de leu, E furia-mpăratului; Însă bunăvoința lui Este ca roua ce dă viață Când mângâie a ierbii față. Cel care e nebun, din fire, Mereu e o nenorocire Pentru acel ce fiu îl are; Iar soața cea gâlcevitoare, E ca o streașină stricată Din care apa adunată Va picura, neîncetat. Tot ceea ce au adunat Părinții, noi doar moștenim; Dar soața bună, o primim În dar, din partea Domnului.

Proverbele 19:1-14 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

Mai mult prețuiește săracul care umblă în neprihănirea lui decât un bogat cu buze stricate și nebun. Lipsa de știință este o pagubă pentru cineva și cine aleargă neghiobește înainte o nimerește rău. Nebunia omului îi sucește calea și apoi cârtește împotriva Domnului cu inima lui. Bogăția aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit și cel ce spune minciuni nu va scăpa. Omul darnic are mulți lingușitori și toți sunt prieteni cu cel ce dă daruri. Toți frații săracului îl urăsc; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuți. Cine capătă înțelepciune își iubește sufletul; cine păstrează priceperea găsește fericirea. Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit și cel ce spune minciuni va pieri. Unui nebun nu-i șade bine să trăiască în desfătări, cu atât mai puțin unui rob, să stăpânească peste voievozi. Înțelepciunea face pe om răbdător și este o cinste pentru el să uite greșelile. Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu și bunăvoința lui este ca roua pe iarbă. Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, și o nevastă gâlcevitoare este ca o streașină de pe care picură întruna. Casa și averea le moștenim de la părinți, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul.