YouVersion
Pictograma căutare

Luca 21:1-11

Luca 21:1-11 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Isus a privit spre cutia unde se colectau banii (pentru Templu) și a văzut niște bogați care introduceau darurile lor în ea. A (mai) văzut și o văduvă săracă donând două monede mici. Atunci a zis: „Vă asigur că această văduvă a donat mai mult decât toți ceilalți. Pentru că donația lor a fost făcută din ce aveau în plus; dar ea, în sărăcia ei, a dat tot ce mai avea pentru supraviețuire.” În timp ce unii vorbeau despre pietrele cu care era împodobit Templul și despre jertfele din el, Isus le-a zis: „Va veni timpul când nu vor mai rămâne două pietre împreună; ci totul va fi dărâmat!” Ei L-au întrebat: „Învățătorule, când se vor întâmpla aceste lucruri? Și ce anume le va preceda?” Isus a răspuns: „Fiți atenți să nu vă înșele cineva. Pentru că vor veni mulți în numele Meu și vor zice «Eu sunt Cristos!» și «Timpul a expirat!». Să nu îi urmați. Când veți auzi despre existența unor conflicte armate și despre revolte, să nu vă speriați; pentru că trebuie ca acestea să se întâmple mai întâi. Dar nu atunci va veni sfârșitul.” Apoi le-a zis: „O națiune va intra în conflict cu alta și un regat se va revolta împotriva altuia. În anumite zone vor fi mari cutremure de pământ, iar în altele va fi foamete și vor apărea epidemii. Se vor întâmpla lucruri înfricoșătoare și își vor face apariția fenomene cosmice interpretabile.

Partajează
Citește Luca 21

Luca 21:1-11 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Chiar lângă visterie, sta Iisus, cu-ai Săi, și se uita La cei bogați, care veneau Și, daruri, în ea, aruncau. O văduvă veni și ea Și tot puținul ce-l avea, Doi bani – întreaga-i avuție – Îi aruncă, în visterie. Văzând-o ce-a făcut, Iisus, Discipolilor Săi, le-a spus: „Iată, vă spun adevărat, Că astă văduvă a dat, Mai mult, decât au dat toți cei Care-au venit ‘naintea ei; Căci ei, doar din prisos, au dat, În timp ce ea a aruncat, Tot ce avea, în visterie – Deși se zbate-n sărăcie – Iar banul pe care-l avea, Ca să trăiască-i trebuia.” Unii, din cei ce se aflau Acolo – de Templu – vorbeau, Cât de frumos e-mpodobit, Cu pietre, și cum a primit Daruri. Când auzi Iisus, Vorbele lor, S-a-ntors și-a spus: „Curând, o vreme o să vie, În care nu o să rămâie Piatră pe piatră, așezată Aici, fără a fi surpată.” Atunci, mulți – ce L-au ascultat – Nedumeriți, au întrebat: „Când, oare, au să se-mplinească Toate? Ce semn o să vestească, Ceea ce Tu, acum, ne-ai spus?” „Luați seama!” – zise Iisus – „Să nu vă pomeniți, cumva, Că vă înșeală cineva! Mulți vor veni-n Numele Meu, Spunându-vă: „Hristos sunt Eu!” „Timpu-i aproape!” Nu-i credeți, Iar după ei, să nu mergeți! Când, de războaie, vești, găsiți, Când, de răscoale, auziți, Nu vă speriați, căci împlinite Vor trebui cele-auzite. Dar orice se va fi-ntâmplat, Sfârșitul nu va fi îndat’. Un neam va fi împotriva Altui, și ridicase-va – Să lupte – o împărăție, În contra altei. Au să fie Cutremure, pe-alocurea. Va bântui și foametea, Iar arătări îngrozitoare Împrăștia-vor spaimă mare. Mari semne-n ceruri au să fie

Partajează
Citește Luca 21