Iov 33:5-33

Partajează

Iov 33:5-33 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Dacă îmi poți răspunde, rânduiește-ți cuvintele înaintea mea și stai în picioare. Iată, eu sunt conform dorinței tale în locul lui Dumnezeu, am fost de asemenea format din lut. Iată, teroarea mea nu te va înspăimânta, nici mâna mea nu va fi grea asupra ta. Cu siguranță ai vorbit în auzul meu și am auzit vocea cuvintelor tale, spunând: Sunt curat, fără nelegiuire, eu sunt nevinovat; nici nu este fărădelege în mine. Iată, el găsește ocazii împotriva mea, mă socotește drept dușmanul său. Îmi pune picioarele în butuci, însemnează toate cărările mele. Iată, în aceasta nu ești drept; îți voi răspunde, că Dumnezeu este mai mare decât omul. De ce te lupți împotriva lui? Pentru că el nu dă socoteală de niciunul dintre lucrurile lui. Căci Dumnezeu vorbește o dată, da, de două ori, totuși omul nu ia seama. Într-un vis, într-o viziune a nopții, când somn adânc cade peste oameni, în dormiri în pat, Atunci el deschide urechile oamenilor și sigilează instruirea lor. Ca să întoarcă pe om de la scopul lui și să ascundă mândria de om. El oprește sufletul lui de la groapă și viața lui de la pierirea prin sabie. El este de asemenea pedepsit cu durere pe patul său și mulțimea oaselor sale cu durere puternică, Astfel încât viața lui detestă pâinea și sufletul lui mâncarea aleasă. Carnea sa este mistuită, așa încât nu poate fi văzută; și oasele sale care nu se vedeau îi ies în afară. Da, sufletul lui se apropie de mormânt și viața lui de nimicitori. Dacă ar fi un mesager cu el, un interpret, unul între o mie, să îi arate omului integritatea lui, Atunci el este cu har spre el și spune: Eliberează-l din coborârea spre groapă; am găsit o răscumpărare. Carnea lui va fi mai proaspătă ca a unui copil, se va întoarce la zilele tinereții sale; El se va ruga lui Dumnezeu, iar el îi va arăta favoare, iar el îi va vedea fața cu bucurie; căci el va reda omului dreptatea sa. El privește la oameni și dacă cineva spune: Am păcătuit și am pervertit ceea ce era drept și nu mi-a folosit, El va elibera sufletul lui de la mersul în groapă și viața lui va vedea lumina. Iată, toate acestea le lucrează Dumnezeu adeseori cu omul, Pentru a-i aduce înapoi sufletul de la groapă, să fie iluminat cu lumina celor vii. Ia aminte, Iov, dă-mi ascultare, taci și voi vorbi. Dacă ai ceva de spus, răspunde-mi, vorbește, căci doresc să te declar drept. Dacă nu, dă-mi ascultare, taci și te voi învăța înțelepciune.

Iov 33:5-33 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

Răspunde-mi, dacă poți. Pregătește-te și confruntă-mă! Înaintea lui Dumnezeu și eu sunt ca tine. Am fost făcut (tot) din pământ. Să nu îți fie frică de mine. Nu te voi forța. Tu ai vorbit; și eu am auzit sunetul cuvintelor tale. Tu zici: «Sunt curat, fără greșeală. Sunt nevinovat; nu este nedreptate în mine. Dar Dumnezeu vrea să mi Se opună; și mă consideră dușmanul Lui! Îmi prinde picioarele în butuci și îmi urmărește toate mișcările.» Îți spun că aici nu ai dreptate; pentru că Dumnezeu este mai mare decât omul. De ce te cerți cu El pentru că nu Își justifică niciuna dintre faptele Sale? Dumnezeu vorbește când într-un fel, când în altul; dar omul nu ia în considerare acest fapt. Într-un vis, într-o viziune din timpul nopți, când somnul profund vine peste oameni și când ei dorm în paturile lor, El le deschide urechile și îi anunță prin învățăturile Lui. Procedează astfel ca să îl întoarcă pe om de la faptele lui și să îl ferească de mândrie. El intenționează să îi scape sufletul de groapă și viața de loviturile sabiei. Omul este certat (de Dumnezeu) pe un pat unde stă suportând dureri și când are o permanentă luptă în oasele lui. Acest lucru se întâmplă și atunci când i se face greață de pâine și de cele mai gustoase mâncăruri. I se distruge carnea de pe el și dispare; iar oasele lui, care erau cândva ascunse, devin vizibile. Sufletul i se apropie de groapă; și viața lui este aproape de cei care aduc moartea. Totuși, este posibil să se găsească un înger pentru el, un intermediar – unul dintr-o mie – care să îl informeze, spunându-i ce este corect (să facă). El poate fi bun cu un asemenea om și să zică (lui Dumnezeu): «Scapă-l, ca să nu coboare în groapă! Am găsit un preț care va fi oferit pentru salvarea lui!». Atunci carnea acelui om va deveni mai fragedă decât i-a fost în copilărie; și va fi ca în zilele tinereții lui. Se va ruga lui Dumnezeu și va fi primit. Va veni în fața Lui cu bucurie, va fi pus din nou la locul lui care i se potrivește. Apoi va cânta în fața oamenilor și le va zice: «Am păcătuit și am denaturat ce era drept; dar nu am primit ce meritam. Ci El mi-a salvat sufletul de la groapă; iar viața mea vede din nou lumina.» Dumnezeu face toate aceste lucruri omului de două și chiar de trei ori. El procedează așa pentru ca să îi readucă sufletul din groapă; și astfel, lumina celor vii luminează peste el. Fii atent, Iov, și ascultă-mă! Taci; și eu voi vorbi! Dacă ai ceva de zis, răspunde-mi! Vorbește; pentru că vreau să îți recunosc dreptatea. Dacă nu vorbești, atunci ascultă-mă! Taci; și te voi învăța înțelepciunea!”

Iov 33:5-33 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)

Dacă poți, răspunde-mi, apără-ți pricina, fii gata! Înaintea lui Dumnezeu eu sunt semenul tău; și eu, ca și tine, am fost făcut din noroi. Astfel, frica de mine nu te va tulbura, și greutatea mea nu te va copleși. Dar tu ai spus în auzul meu și am auzit sunetul cuvintelor tale: «Sunt curat, sunt fără păcat, sunt fără prihană, nu este fărădelege în mine. Și Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea, mă socotește vrăjmaș al Lui; îmi pune picioarele în butuci, îmi pândește toate mișcările.» Îți voi răspunde că aici n-ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decât omul. Vrei dar să te cerți cu El pentru că nu-i dă socoteală fiecăruia de faptele Lui? Dumnezeu vorbește însă când într-un fel, când într-altul, dar omul nu ia seama. El vorbește prin vise, prin vedenii de noapte, când oamenii sunt cufundați într-un somn adânc, când dorm în patul lor. Atunci, El le dă înștiințări și le întipărește învățăturile Lui, ca să-l abată pe om de la rău și să-l ferească de mândrie, ca să-i păzească sufletul de groapă și viața de loviturile sabiei. Și prin durere este mustrat omul în culcușul lui, când o luptă necurmată îi frământă oasele. Atunci îi este greață de pâine, chiar și de bucatele cele mai alese. Carnea i se prăpădește și piere, oasele care nu i se vedeau rămân goale; sufletul i se apropie de groapă, și viața – de vestitorii morții. Dar dacă se găsește un înger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea care îi vestesc omului calea pe care trebuie s-o urmeze, Dumnezeu Se îndură de el și îi zice îngerului: «Izbăvește-l, ca să nu se coboare în groapă; am găsit un preț de răscumpărare pentru el.» Și atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie, se întoarce la zilele tinereții lui. Se roagă lui Dumnezeu, și Dumnezeu îi este binevoitor, îl lasă să-I vadă Fața cu bucurie și-i dă înapoi nevinovăția. Atunci el cântă înaintea oamenilor și zice: «Am păcătuit, am călcat dreptatea, și n-am fost pedepsit după faptele mele; Dumnezeu mi-a izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă, și viața mea vede lumina.» Iată, acestea i le face Dumnezeu de două ori, de trei ori omului, ca să-l ridice din groapă, ca să-l lumineze cu lumina celor vii. Ia aminte, Iov, și ascultă-mă! Taci, și voi vorbi! Dacă ai ceva de spus, răspunde-mi! Vorbește, căci aș vrea să-ți dau dreptate! Dacă n-ai nimic de zis, ascultă-mă! Taci, și te voi învăța înțelepciunea!”

Iov 33:5-33 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)

Ce poți răspunde-n apărare? Fii gata să-ți susții pricina Și să-ți înlături – de poți – vina! Al tău seamăn, mă aflu eu Aici, privit de Dumnezeu. La fel ca tine-am fost luat, Tot din noroiul frământat. În acest fel, frica de mine N-o să te tulbure pe tine, Iar greutatea mea trupească Nu are să te copleșească. Ai spus tu, în auzul meu: „Eu sunt curat și-am fost, mereu, Neprihănit. Nu este-n mine Fărădelege – știți prea bine! Doar Domnu-mi caută pricină Și îmi găsește-ntr-una vină. Dușman al Său, mă socotește, Toate mișcările-mi pândește Și în butuci mi-a așezat Picioarele.” Te-am ascultat Și-ți voi răspunde: tu greșești, Prin vorbele ce le rostești, Căci n-ai dreptate! Dumnezeu A fost, e, și va fi mereu, Decât umilul om, mai mare! Cu El vrei să te cerți tu, oare, Că n-a dat, pentru fapta Lui, Vreo socoteală omului?! În multe feluri – când dorește – Domnul, din ceruri, ne vorbește, Dar omul – fără să se teamă – Nu-ntotdeauna-L ia în seamă. Prin vise, prin vederi de noapte Ajung la noi ale Lui șoapte, Când omul e întins în pat Și-n somn adânc e cufundat. Pe ale cerului cărări, El ne trimite înștiințări Și-n mintea noastră-ntipărește Învățături, căci ne ferește, În felu-acesta, de mândrie. Iată dar cum Dumnezeu știe Să ne abată de la rău, Cum sufletul omului Său, Știe, de groapă să-l păzească, De sabie să nu-i răpească Viața din el. Omu-i mustrat Și prin durere, când culcat Se află în culcușul lui: Atunci, de mâna Domnului Ființa-i este frământată Ca într-o luptă necurmată, Fiindu-i și de pâine greață. A doua zi de dimineață, Bucatele atent gătite, Ajung a-i fi nesuferite. Apoi, carnea-i s-a prăpădit Și oasele-i s-au dezvelit. Sufletu-i e în fața porții Mormântului; trimișii morții Sunt gata, viața, să-i răpească. Doar dacă o să mijlocească Un înger, pentru omu-acel, Domnul se va-ndura de el, Zicând apoi, îngerului: „Salvează viața omului, Pentru că am găsit că are Un preț, pentru răscumpărare!” Atunci, carnea lui o să fie La fel ca în copilărie, Ba chiar cu mult mai frăgezită, Căci îi va fi iar dăruită A tinereții dulce vreme. Când o să-L roage și-o să-L cheme Pe Domnul, binevoitor Îi va veni în ajutor, Îl va lăsa să-I vadă fața Și are să îi cruțe viața Pentru că îi va da-napoi Neprihănirea. Omu-apoi, În fața semenilor lui, Va cânta slavă Domnului Zicând: „Eu am păcătuit, Dar Domnul nu m-a pedepsit! Iată, dreptatea am călcat Și totuși, Domnul m-a iertat, Iar sufletul mi-a izbăvit! De-a morții gură, m-a ferit, Mi-a șters Măritul, toată vina, Iar viața mea vede lumina!” Aceste lucruri, Dumnezeu Le face – după cum cred eu – Prin mare îndurarea Lui – De două, trei ori – omului, Ca astfel să-l îndepărteze De groapă și să-l lumineze Puternic, cu a celor vii Lumină. Da. Asta s-o știi! Deci Iov, ascultă! Ia aminte! Oprește-ți valul de cuvinte Și-ți voi vorbi. De ai, cumva, Răspuns și vrei să-mi spui ceva, Vorbește-atunci, pentru că vreau, Dreptate, dacă pot, să-ți dau! Dar dacă n-ai nimic a spune, Taci; căci te-nvăț înțelepciune!”

Iov 33:5-33 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)

Dacă poți, dă-mi răspuns, așază-te ca să stai înaintea mea! Iată, pentru Dumnezeu, eu sunt ca tine: din lut am fost plăsmuit și eu! Iată, teama de mine să nu te înspăimânte și greutatea mea să nu te apese! Într-adevăr, ai vorbit în auzul meu și am auzit sunetul cuvintelor [tale]: «Eu sunt curat, fără vină; eu sunt pur și nu este nelegiuire în mine. Iată, el găsește [motive de] împotrivire față de mine, mă consideră un dușman al său. Îmi pune în butuci picioarele și urmărește toate căile mele». Iată, îți voi răspunde aceasta: nu ai dreptate, pentru că Dumnezeu este mai mare decât omul. De ce vrei să te cerți cu el? Căci el nu răspunde pentru toate faptele sale. Căci o dată vorbește Dumnezeu și a doua oară, dar [omul] nu ia în seamă. Prin vis, viziune de noapte, când cade peste oameni somnul adânc, când dorm în patul lor, atunci revelează urechii oamenilor și pecetluiește mustrarea lor, ca să-l întoarcă pe om de la lucrare și să ascundă mândria de la cel puternic, ca să-i rețină sufletul [să cadă] în groapă și viața, ca să treacă prin canal. Îl mustră prin chinuri în patul său, cu tortură veșnică în oasele sale. Viața lui are greață de pâine și sufletul său, de mâncarea gustoasă. Carnea i se consumă la vedere și oasele care nu se vedeau rămân goale. Sufletul lui se apropie de groapă și viața lui, de cei care ucid. Dacă ar fi un mesager pentru el, un interpret dintr-o mie ca să-i facă cunoscută omului dreptatea sa, ca să afle îndurare și să-i spună: «L-am scăpat de căderea în groapă și am găsit răscumpărare». Atunci, carnea lui ar fi mai fragedă decât în copilărie, s-ar întoarce în zilele tinereții sale. S-ar ruga lui Dumnezeu și el ar primi cu plăcere, va vedea fața lui cu strigăt de bucurie și i-ar da înapoi omului dreptatea sa. Atunci s-ar îndrepta către oameni și ar zice: «Am păcătuit și am pervertit dreptatea și nu mi-a dat după merit. Mi-a scăpat sufletul să nu cadă în groapă și viața mea va vedea lumina». Iată, acestea le înfăptuiește Dumnezeu de două ori, ba chiar de trei [ori] cu cel puternic, ca să-l întoarcă din groapăși să-i lumineze cu lumină viața! Fii atent, Iob, și ascultă-mă! Taci și voi vorbi! Dacă ai vreun cuvânt să-mi întorci, vorbește, căci doresc să-ți dau dreptate. Dacă nu ai, ascultă-mă! Taci și te voi învăța înțelepciunea!”.

Iov 33:5-33 Noua Traducere Românească (NTR)

Răspunde-mi, dacă poți, pregătește-te înaintea mea și stai în picioare! Iată, înaintea lui Dumnezeu și eu sunt ca tine, și eu am fost modelat din lut. Nu-ți fie groază de mine, nu voi apăsa greu asupra ta. Într-adevăr, tu ai vorbit în auzul meu – am auzit sunetul cuvintelor tale. Tu zici: «Sunt curat, fără nelegiuire; sunt pur, nu este vină în mine. Iată că El caută prilejuri împotriva mea, mă consideră dușman al Lui. Îmi pune picioarele în butuci și îmi urmărește toate căile». Iată, îți răspund că aici n-ai dreptate, pentru că Dumnezeu este mai mare decât omul. De ce te cerți cu El pentru că nu răspunde la toate cuvintele omului? Căci Dumnezeu vorbește într-un fel, sau în două feluri, dar omul nu ține cont. Într-un vis, într-o vedenie de noapte, când oamenii sunt cuprinși de un somn adânc, când ei dorm în patul lor, atunci El deschide urechea oamenilor și pecetluiește mustrarea cu privire la ei, ca să-l întoarcă pe om de la faptele lui și să-l ferească de mândrie, să-i cruțe sufletul de groapă și viața de loviturile sabiei. El este mustrat pe un pat al durerii, cu o luptă continuă în oase, așa că vieții lui îi este greață de pâine, iar sufletului lui îi este greață de mâncarea delicioasă. Carnea i se distruge până când nu se mai vede, iar oasele lui, care cândva nu se vedeau, rămân goale. Sufletul i se apropie de groapă, iar viața i se apropie de cei ce aduc moartea. Dar dacă ar fi un înger lângă el, un mijlocitor, unul dintr-o mie, care să-l înștiințeze pe om ce este drept, care să arate bunăvoință față de el și să zică: «Cruță-l, ca să nu se coboare în groapă; am găsit un preț de răscumpărare!», atunci carnea lui devine mai fragedă decât în copilărie; el se întoarce la zilele tinereții sale. Se roagă lui Dumnezeu și El Își arată bunăvoința față de el; el vede fața Lui, strigând de bucurie, și Dumnezeu îl face înapoi un om drept. Apoi cântă înaintea oamenilor și zice: «Am păcătuit și am pervertit ce era drept, dar n-am primit ce meritam. El mi-a răscumpărat sufletul, ca să nu se ducă în groapă, iar viața mea va vedea lumina». Iată, Dumnezeu trece omul prin toate acestea, de două, de trei ori, pentru a-i aduce înapoi sufletul din groapă, ca să fie luminat cu lumina vieții. Fii atent, Iov, și ascultă-mă! Taci și voi vorbi! Dacă ai ceva de zis, răspunde-mi! Vorbește, pentru că vreau să-ți dau dreptate. Dacă nu, ascultă-mă! Taci și te voi învăța înțelepciunea!“.

Iov 33:5-33 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

Dacă poți, răspunde-mi, apără-ți pricina, fii gata! Înaintea lui Dumnezeu eu sunt semenul tău și eu, ca și tine, am fost făcut din noroi. Astfel, frica de mine nu te va tulbura și greutatea mea nu te va copleși. Dar tu ai spus în auzul meu și am auzit sunetul cuvintelor tale: ‘Sunt curat, sunt fără păcat, sunt fără prihană, nu este fărădelege în mine. Și Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea, mă socotește vrăjmaș al Lui; îmi pune picioarele în butuci, îmi pândește toate mișcările.’ Îți voi răspunde că aici n-ai dreptate, căci Dumnezeu este mai mare decât omul. Vrei dar să te cerți cu El pentru că nu dă socoteală fiecăruia de faptele Lui? Dumnezeu vorbește însă când într-un fel, când într-altul, dar omul nu ia seama. El vorbește prin vise, prin vedenii de noapte, când oamenii sunt cufundați într-un somn adânc, când dorm în patul lor. Atunci, El le dă înștiințări și le întipărește învățăturile Lui, ca să abată pe om de la rău și să-l ferească de mândrie, ca să-i păzească sufletul de groapă și viața de loviturile sabiei. Și prin durere este mustrat omul în culcușul lui, când o luptă necurmată îi frământă oasele. Atunci îi este greață de pâine, chiar și de bucatele cele mai alese. Carnea i se prăpădește și piere, oasele care nu i se vedeau rămân goale; sufletul i se apropie de groapă și viața, de vestitorii morții. Dar, dacă se găsește un înger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea care vestesc omului calea pe care trebuie s-o urmeze, Dumnezeu Se îndură de el și zice îngerului: ‘Izbăvește-l, ca să nu se coboare în groapă; am găsit un preț de răscumpărare pentru el!’ Și atunci carnea lui se face mai fragedă ca în copilărie, se întoarce la zilele tinereții lui. Se roagă lui Dumnezeu, și Dumnezeu îi este binevoitor, îl lasă să-I vadă Fața cu bucurie și-i dă înapoi nevinovăția. Atunci, el cântă înaintea oamenilor și zice: ‘Am păcătuit, am călcat dreptatea și n-am fost pedepsit după faptele mele; Dumnezeu mi-a izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă și viața mea vede lumina!’ Iată, acestea le face Dumnezeu de două ori, de trei ori omului, ca să-l ridice din groapă, ca să-l lumineze cu lumina celor vii. Ia aminte, Iov, și ascultă-mă! Taci, și voi vorbi! Dacă ai ceva de spus, răspunde-mi! Vorbește, căci aș vrea să-ți dau dreptate. Dacă n-ai nimic de zis, ascultă-mă! Taci, și te voi învăța înțelepciunea.”