Ioan 12:3-19
Ioan 12:3-19 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei și s-a umplut casa de mirosul mirului. Unul din ucenicii Săi, Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, care avea să-L vândă, a zis: „De ce nu s-a vândut acest mir cu trei sute de lei și să se fi dat săracilor?” Zicea lucrul acesta nu pentru că purta grijă de săraci, ci pentru că era un hoț și, ca unul care ținea punga, lua el ce se punea în ea. Dar Isus a zis: „Las-o în pace, căci ea l-a păstrat pentru ziua îngropării Mele. Pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți totdeauna.” O mare mulțime de iudei au aflat că Isus era în Betania și au venit acolo nu numai pentru Isus, ci ca să vadă și pe Lazăr, pe care-l înviase din morți. Preoții cei mai de seamă au hotărât să omoare și pe Lazăr, căci din pricina lui mulți iudei plecau de la ei și credeau în Isus. A doua zi, o gloată mare, care venise la praznic, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim, a luat ramuri de finic și I-a ieșit în întâmpinare, strigând: „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului, Împăratul lui Israel!” Isus a găsit un măgăruș și a încălecat pe el, după cum este scris: „Nu te teme, fiica Sionului; iată că Împăratul tău vine călare pe mânzul unei măgărițe.” Ucenicii Lui n-au înțeles aceste lucruri de la început, dar, după ce a fost proslăvit Isus, și-au adus aminte că aceste lucruri erau scrise despre El și că ei le împliniseră cu privire la El. Toți cei ce fuseseră împreună cu Isus când chemase pe Lazăr din mormânt și-l înviase din morți mărturiseau despre El. Și norodul I-a ieșit în întâmpinare, pentru că aflase că făcuse semnul acesta. Fariseii au zis deci între ei: „Vedeți că nu câștigați nimic. Iată că lumea se duce după El!”
Ioan 12:3-19 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Atunci Maria a luat o jumătate de litru de parfum de nard curat, foarte scump, și a uns picioarele lui Isus și i-a șters picioarele cu părul ei; și casa a fost umplută de aroma parfumului. Atunci unul dintre discipolii săi, Iuda Iscariot, al lui Simon, care avea să îl trădeze, a spus: De ce nu s-a vândut acest parfum cu trei sute de dinari și să fie dați săracilor? Dar spunea aceasta, nu pentru că îi păsa de cei săraci, ci pentru că era un hoț și avea punga și purta ceea ce se punea în ea. Atunci Isus a spus: Las-o în pace; pentru ziua înmormântării mele l-a ținut. Fiindcă pe săraci îi aveți totdeauna cu voi, dar pe mine nu mă aveți totdeauna. Așadar, o mare mulțime dintre iudei au știut că el este acolo și au venit nu numai pentru Isus, ci ca să îl vadă și pe Lazăr, pe care îl înviase dintre morți. Dar preoții de seamă s-au sfătuit să îl ucidă și pe Lazăr, Pentru că din cauza lui, mulți dintre iudei plecau și credeau în Isus. În ziua următoare o mare mulțime de oameni care veniseră pentru sărbătoare, auzind că Isus vine în Ierusalim, Au luat ramuri de palmieri și au ieșit pentru a-l întâmpina, și strigau: Osana! Binecuvântat este Împăratul lui Israel ce vine în numele Domnului! Și Isus, găsind un măgăruș, s-a așezat pe el, după cum este scris: Nu te teme, fiica Sionului, iată, Împăratul tău vine, șezând pe mânzul unei măgărițe. Și discipolii lui nu au înțeles acestea la început; dar după ce Isus a fost glorificat, atunci și-au amintit că acestea au fost scrise despre el, și că ei îi făcuseră aceste lucruri. Atunci mulțimea ce a fost cu el, a adus mărturie că el a chemat pe Lazăr afară din mormânt și l-a înviat dintre morți. Din această cauză mulțimea l-a și întâmpinat, pentru că a auzit că el făcuse acest miracol. De aceea fariseii au spus între ei: Nu pricepeți că nu câștigați nimic? Iată, lumea s-a dus după el.
Ioan 12:3-19 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Maria a luat aproximativ o jumătate de litru de ulei parfumat curat făcut din nard, a uns picioarele lui Isus cu el și I le-a șters cu părul ei. Apoi mirosul acelui parfum s-a răspândit în toată casa. Unul dintre discipolii Lui, numit Iuda iscarioteanul – fiul lui Simon – care urma să Îl trădeze, a zis: „De ce nu s-a vândut acest ulei parfumat cu trei sute de dinari, pentru a da apoi săracilor banii obținuți astfel?” El a vorbit așa nu pentru că îngrijea de săraci, ci pentru că era un hoț. Fiind el cel care ținea punga, lua (pentru el) ce se punea în ea. Dar Isus a zis: „Las-o în pace, pentru că ea l-a păstrat pentru ziua înmormântări Mele. Pe săraci îi aveți permanent cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți mereu.” Mulți iudei au auzit că Isus era în Betania; și au venit acolo nu doar pentru El, ci mai ales ca să îl vadă și pe Lazăr pe care îl înviase. Liderii preoților au decis să îl omoare și pe Lazăr, pentru că din cauza lui, mulți plecau de la ei și credeau în Isus. A doua zi, cum a auzit că vine Isus în Ierusalim, o mare mulțime de participanți la sărbătoare, a luat ramuri de palmier și L-a întâmpinat, strigând: „Osana! Cel care vine în numele lui Iahve – Regele lui Israel! El este binecuvântat!” Isus a găsit un măgăruș și a încălecat pe el, exact cum este scris: „Nu vă temeți, locuitori ai Sionului, pentru că Regele vostru vine călare pe un măgăruș.” Discipolii Lui nu au înțeles aceste lucruri de la început; dar după ce a fost glorificat Isus, și-au amintit că ele se întâmplaseră în prezența lor exact cum fuseseră scrise (anticipat) cu privire la El. Toți cei care fuseseră împreună cu Isus când îl chemase pe Lazăr din mormânt înviindu-l, vorbeau despre El. Iar mulțimea de oameni venise să Îl întâmpine pentru că auzise despre această minune. Fariseii au zis: „Să știți că planul nostru nu va avea rezultatul pe care îl așteptam. Observăm că lumea se duce după El!”
Ioan 12:3-19 Noua Traducere Românească (NTR)
Maria a luat o litră de parfum de nard pur, foarte scump, a uns picioarele lui Isus și I-a șters picioarele cu părul ei. Casa s-a umplut de mirosul parfumului. Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Lui, cel care urma să-L trădeze, a zis: ‒ De ce nu s-a vândut parfumul acesta cu trei sute de denari, iar banii să fi fost dați săracilor? Spunea însă lucrul acesta nu pentru că-i păsa de cei săraci, ci pentru că era un hoț și, fiind cel care ținea punga, fura el ce se punea în ea. Atunci Isus a zis: ‒ Las-o, fiindcă l-a păstrat pentru ziua înmormântării Mele. Căci pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveți întotdeauna. O mare mulțime de iudei au aflat că El este acolo și au venit, nu numai pentru Isus, ci și ca să-l vadă pe Lazăr, pe care El îl înviase dintre cei morți. Prin urmare, conducătorii preoților s-au hotărât să-l omoare și pe Lazăr, pentru că mulți dintre iudei îi părăseau din cauza lui și credeau în Isus. În ziua următoare, mulțimea cea mare, care venise la sărbătoare, auzind că vine Isus la Ierusalim, a luat ramuri de palmier și I-a ieșit în întâmpinare. Ei strigau: „Osana!“ „Binecuvântat este Cel Ce vine în Numele Domnului!“ „Binecuvântat este Împăratul lui Israel!“. Isus a găsit un măgăruș și a încălecat pe el, așa cum este scris: „Nu te teme, fiică a Sionului! Iată că Împăratul tău vine, călare pe mânzul unei măgărițe“. Ucenicii Lui n-au înțeles aceste lucruri la început, dar când Isus a fost glorificat, și-au amintit că aceste lucruri erau scrise despre El și că ei le-au împlinit cu privire la El. Astfel, mulțimea, care fusese cu El când îl chemase pe Lazăr din mormânt și-l înviase dintre cei morți, mărturisea în continuare. Mulțimile L-au întâmpinat, pentru că auziseră că făcuse acest semn. Fariseii au zis deci între ei: „Vedeți că nu câștigați nimic! Iată că lumea se duce după El!“.