Ioan 12:28-50
Ioan 12:28-50 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
Tată, preamăreşte Numele Tău!” Atunci s-a auzit un glas din cer: „L-am preamărit şi îl voi mai preamări.” Iar mulţimea care stătea şi asculta zicea că a fost un tunet. Alţii spuneau: „I-a vorbit un înger.” Iisus a răspuns: „Nu pentru Mine a fost glasul acesta, ci pentru voi. Acum este judecata lumii, acum va fi aruncat afară stăpânitorul lumii acesteia. Şi Eu, când voi fi înălţat de la pământ, îi voi atrage pe toţi la Mine.” Şi spunea aceasta arătând în ce fel avea să moară. Mulţimea I-a răspuns deci: „Noi am auzit din Lege că Hristos rămâne în veci; cum spui tu că Fiul Omului trebuie să fie înălţat? Cine este acest Fiu al Omului?” Aşadar Iisus le-a răspuns: „Încă puţină vreme Lumina mai este printre voi. Umblaţi cât timp aveţi Lumina, ca să nu vă prindă întunericul. Iar cel care umblă în întuneric nu ştie unde merge. Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să deveniţi fii ai Luminii.” Iisus a spus acestea şi, după ce a plecat, s-a ascuns de ei. Deşi făcuse atâtea semne înaintea lor, ei nu credeau în El, ca să se împlinească cuvântul profetului Isaia, care a spus: Doamne, cine a crezut vestirea noastră? Şi braţul Domnului cui i s-a dezvăluit? De aceea nu puteau crede, fiindcă tot Isaia spune: Le-a orbit ochii şi le-a împietrit inima ca nu cumva să vadă cu ochii şi să priceapă cu inima, să se întoarcă şi să îi vindec. Acestea le-a spus Isaia pentru că a văzut slava Lui şi a vorbit despre El. Cu toate acestea, au crezut în El şi multe dintre căpetenii, dar nu mărturiseau din pricina fariseilor, ca să nu fie alungaţi din sinagogă, fiindcă au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu. Iisus a strigat: „Cine crede în Mine nu în Mine crede, ci în Acela care M-a trimis. Şi cine Mă vede pe Mine Îl vede pe Acela care M-a trimis. Eu am venit ca lumină în lume, ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. Şi dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, eu nu-l judec, fiindcă nu am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Cine Mă nesocoteşte pe Mine şi nu primeşte cuvintele Mele, are de cine să fie judecat: cuvântul pe care l-am spus, acela îl va judeca în ziua din urmă. Fiindcă Eu nu am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl care M-a trimis, El mi-a dat poruncă ce să spun şi ce să vorbesc. Şi ştiu că porunca Lui este viaţă veşnică. Aşadar ceea ce spun Eu, spun după cum mi-a spus Tatăl.”
Ioan 12:28-50 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Tată, glorifică numele tău. Atunci a venit o voce din cer, spunând: Deopotrivă l-am glorificat și îl voi glorifica din nou. De aceea mulțimea care stătea în picioare și care a auzit a spus: A tunat; alții au spus: Un înger i-a vorbit. Isus a răspuns și a zis: Vocea aceasta nu a venit din cauza mea, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi; acum prințul acestei lumi va fi aruncat afară. Și eu, dacă voi fi ridicat de pe pământ, îi voi atrage pe toți la mine. A spus aceasta, arătând cu ce moarte avea să moară. Mulțimea i-a răspuns: Noi am auzit din lege că Cristosul trăiește pentru totdeauna; și cum spui tu: Fiul omului trebuie să fie ridicat? Cine este acest Fiu al omului? Atunci Isus le-a spus: Încă puțin timp lumina este cu voi. Umblați cât aveți lumina, ca nu cumva să vină întunericul peste voi; fiindcă cel ce umblă în întuneric nu știe unde merge. Cât aveți lumină, credeți în lumină, ca să fiți copii ai luminii. Isus a vorbit acestea și a plecat și s-a ascuns de ei. Dar deși el făcuse atâtea miracole în prezența lor, tot nu credeau în el; Ca să fie împlinit cuvântul lui Isaia profetul pe care l-a spus: Doamne, cine a crezut vestea noastră? Și cui i-a fost revelat brațul Domnului? Din această cauză nu puteau crede, pentru că Isaia a spus din nou: Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima; ca nu cumva să vadă cu ochii, să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec. Isaia a spus acestea când a văzut gloria lui și a vorbit despre el. Totuși, chiar dintre conducătorii mari, mulți au crezut în el; dar din cauza fariseilor nu îl mărturiseau, ca nu cumva să fie excluși din sinagogă: Fiindcă au iubit lauda oamenilor mai mult decât lauda lui Dumnezeu. Isus a strigat și a spus: Cel ce crede în mine, nu crede în mine, ci în cel ce m-a trimis. Și cine mă vede, vede pe cel ce m-a trimis. Eu am venit ca lumină în lume, ca oricine mă crede pe mine să nu trăiască în întuneric. Și dacă cineva aude cuvintele mele și nu crede, nu eu îl judec; fiindcă nu am venit să judec lumea, ci să salvez lumea. Pe cel ce mă respinge și nu primește cuvintele mele, are cine să îl judece; cuvântul pe care l-am spus, acela îl va judeca în ziua de apoi. Fiindcă eu nu am vorbit de la mine însumi, ci Tatăl, care m-a trimis, mi-a dat poruncă ce să spun și ce să vorbesc. Și știu că porunca lui este viață veșnică; de aceea orice vorbesc eu, chiar așa cum Tatăl mi-a spus, așa vorbesc.
Ioan 12:28-50 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2024 (EDCR)
Tată, proslăvește Numele Tău!” Și din cer s-a auzit un glas, [care zicea]: „L-am proslăvit și-L voi mai proslăvi!” Mulțimea care stătea și asculta spunea că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!” Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi! Acum are loc judecata lumii acesteia; acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Iar Eu, după ce voi fi înălțat de pe pământ, îi voi atrage pe toți la Mine.” (Aceasta o zicea arătând cu ce moarte avea să moară.) Mulțimea I-a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Hristosul rămâne în veac. Cum de zici Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al Omului?” Isus le-a zis: „Încă puțină vreme Lumina este printre voi. Umblați câtă vreme aveți Lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul! Cine umblă în întuneric nu știe încotro merge. Câtă vreme aveți Lumina printre voi, credeți în Lumină, ca să fiți fii ai Luminii!” Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat și S-a ascuns de ei. Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, ca să se împlinească cele spuse de profetul Isaia: Doamne, cine a crezut propovăduirea noastră, și brațul Domnului cui s-a descoperit? De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înțeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec. Acestea le-a zis Isaia fiindcă a văzut slava Lui și a vorbit despre El. Totuși, chiar dintre conducători, mulți au crezut în El; dar, de frica fariseilor, nu-L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă. Căci au iubit slava oamenilor mai mult decât slava lui Dumnezeu. Isus a strigat și a zis: „Cine crede în Mine nu în Mine crede, ci în Acela care M-a trimis pe Mine. Și cine Mă vede pe Mine Îl vede pe Acela care M-a trimis pe Mine. Eu ca Lumină am venit în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. Dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu îl judec, căci n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cine Mă nesocotește și nu primește cuvintele Mele are cine să-l judece: cuvântul pe care l-am rostit, acela îl va judeca în ziua de apoi. Pentru că Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El Mi-a dat poruncă ce să spun și ce să vorbesc. Și știu că porunca Lui este viață veșnică. De aceea, cuvintele pe care le spun, le spun așa cum Mi le-a spus Tatăl.”
Ioan 12:28-50 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Tată, proslăvește Numele Tău!” Și din cer s-a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit și-l voi mai proslăvi.” Norodul care stătea acolo și care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!” Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi. Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Și după ce voi fi înălțat de pe pământ, îi voi atrage la Mine pe toți oamenii.” Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară. Norodul I-a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Hristosul rămâne în veac. Cum dar zici Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al Omului?” Isus le-a zis: „Lumina mai este puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați ca unii care aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul: cine umblă în întuneric nu știe unde merge. Câtă vreme aveți lumina printre voi, credeți în lumină, ca să fiți fii ai luminii!” Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat și S-a ascuns de ei. Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, ca să se împlinească vorba pe care o spusese prorocul Isaia: „Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre și cui i-a fost descoperită puterea brațului Domnului?” De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: „Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înțeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.” Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui și a vorbit despre El. Totuși, chiar dintre fruntași mulți au crezut în El; dar, de frica fariseilor, nu-L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă. Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu. Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. Și cine Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Eu am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. Dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu îl judec; căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cine Mă nesocotește și nu primește cuvintele Mele are cine-l osândi: cuvântul pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi. Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El Însuși Mi-a poruncit ce trebuie să spun și cum trebuie să vorbesc. Și știu că porunca Lui este viața veșnică. De aceea lucrurile pe care le spun le spun așa cum Mi le-a spus Tatăl.”
Ioan 12:28-50 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Tată, glorifică numele Tău!” Și din cer s-a auzit o voce care zicea: „L-am glorificat și îl voi mai glorifica!” Mulțimea de oameni care stătea acolo și care auzise acea voce, a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „A fost un înger care a vorbit cu El.” Isus a răspuns: „Această voce s-a auzit nu pentru Mine, ci pentru voi. Acum este momentul pentru judecata acestei lumi, când stăpânitorul ei va fi aruncat afară. Și după ce voi fi înălțat de pe pământ, îi voi atrage la Mine pe toți oamenii.” Aceste cuvinte descriau felul în care urma să moară Isus. Mulțimea de oameni I-a răspuns: „Noi am auzit despre Cristos din cărțile Legii că rămâne etern. Atunci cum poți să afirmi că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al Omului?” Isus le-a zis: „Lumina va mai fi pentru puțin timp între voi. Comportați-vă ca unii care aveți lumina, ca să nu vă afecteze întunericul. Cine umblă în întuneric, nu știe unde merge. Atât timp cât aveți lumina printre voi, credeți în ea, ca să fiți fii ai luminii.” După ce a spus aceste cuvinte, Isus a plecat și s-a ascuns de ei. Deși făcuse atâtea minuni înaintea lor, tot nu credeau în El, ca să se întâmple exact ce spusese profetul Isaia: „Cine a acordat credit predicării noastre? Cui i s-a revelat ce poate să facă brațul lui Iahve?” Ei nu puteau crede și pentru că Isaia mai zisese: „Le-a orbit ochii și le-a făcut inima insensibilă, ca să nu vadă și să nu înțeleagă; și astfel, neîntorcându-se la Dumnezeu, să nu existe șansa de a-i vindeca.” Isaia a spus aceste cuvinte atunci când a văzut gloria Lui și a vorbit despre El. Totuși, chiar dintre lideri au fost mulți care au crezut în Isus. Dar nu vorbeau (în) public despre El, ca să nu fie excluși din sinagogă. Ei demonstrau astfel că iubesc mai mult aprecierea oamenilor decât aprobarea lui Dumnezeu. Isus a strigat: „Cine crede în Mine, nu crede (numai) în Mine, ci (și) în Cel care M-a trimis. Și cine Mă vede, (de fapt), Îl vede pe Cel care M-a trimis. Eu am venit să fiu o lumină în lume; pentru ca oricine crede în Mine, să nu rămână în întuneric. Dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le respectă, nu Eu îl judec; pentru că nu am venit să judec lumea, ci ca să o salvez. Cine Mă va desconsidera și va respinge cuvintele Mele, va fi condamnat în final de Cuvântul pe care i l-am predicat. Pentru că Eu nu am vorbit din proprie inițiativă, ci așa cum Mi-a poruncit Tatăl care M-a trimis. El Mi-a ordonat cum și ce trebuie să vorbesc. Și știu că porunca Lui este (dată vizând accesul la) viața eternă. Iar Eu vă prezint lucrurile exact așa cum Mi le-a spus Tatăl.”
Ioan 12:28-50 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Să-Ți proslăvești, Numele, Tată!” Din cer, s-a auzit, pe dată, Un glas ce-a zis: „L-am proslăvit Și-L proslăvesc, necontenit!” Norodul care auzise, Glasul din cer, un tunet, zise Că auzit-a. Mulți spuneau – Și, cu părerea, își dădeau, Cum că „Acel, care-a vorbit, E-un înger, din văzduh venit.” Iisus a zis: „Glasul acel, Nu Mie Mi-a vorbit, ci el Vorbit-a pentru voi. Căci iată: Acuma, este judecată Lumea, și-afară este dat Stăpânul ei. Când, înălțat, De pe pământ, am să fiu Eu, Oameni, am să atrag, mereu.” Le-a spus dar, de ce fel de moarte, Va urma El să aibă parte. Norodu-atuncea I-a vorbit: „Din Lege, noi am auzit, Cum că Hristos rămâne-n veci, Și-i drept ce scrie-n Lege. Deci, Atuncea, cum de-ai arătat Că Fiul trebuie-nălțat” Cine-I dar Fiul omului?” Iisus a zis, la rândul Lui: „Puțină vreme-aveți lumină. Umblați în ea, ca să nu vină Bezna, să vă cuprindă-apoi; Dacă, în beznă, umblați voi, Nu știți încotro vă-ndreptați. Deci, în lumină să umblați, Atât cât, încă, o aveți, De fii, luminii, să-i fiți, vreți.” După ce-a dat acest răspuns, Iisus, de gloată, S-a ascuns. Măcar că semne a făcut, Printre Iudei, ei n-au crezut, Nici chiar atuncea, în Iisus, Spre-a se-mplini tot ce a spus Isaia-n prorocia lui: „Doamne, nu-i pasă nimănui, De tot ce-am zis, căci cine, oare, Vorbirii noastre-a dat crezare? Și cui i s-a descoperit Puterea de nebănuit A brațului lui Dumnezeu?” De-aceea, lor le venea greu A crede, ceea ce-au văzut Și-au auzit – ei n-au putut, Căci, prin Isaia, s-a vorbit: „Sunt orbi, inima le-a-mpietrit, Ca ochii lor să nu mai vadă, Să nu-nțeleagă, să nu creadă, Să nu se-ntoarcă înapoi – La Domnul – să-i vindec apoi.” Isaia, astfel, a vorbit, În clipa-n care a privit, La slava Lui. Totuși, erau Și mulți fruntași care credeau În El, însă, de Farisei, Teamă purtau; de-aceea, ei, Pe față, nu-L mărturiseau. Afară a fi dați, riscau – Din sinagogi, de-ar fi vorbit, De El. Ei, însă, au iubit – Mai mult – doar slava omului, Decât pe cea a Domnului. Iisus strigă, atunci: „Oricine E-acela care crede-n Mine, Nu crede-n Mine, ci v-am zis: Crede în Cel ce M-a trimis! Cel care M-a văzut și crede, Pe Cel ce M-a trimis, Îl vede! Eu am venit să fiu lumină, În lumea cea de beznă plină, Ca toți cei cari au să Mă creadă, În întuneric, să nu șadă. Dacă-Mi aude cineva, Cuvintele și, de cumva, Nu le păzește, tuturor, Vă spun că nu-s judecător. În lume, Eu nu am venit Ca să o judec; am sosit, Ca lumea, să o mântuiesc. Pe cei ce Mă nesocotesc Și nu primesc cuvântul Meu, Nu am să îi osândesc Eu, Căci, să o facă, este cine: Cuvântul, Cel vestit de Mine, Acela se va dovedi Că-i Cel care-i va osândi, Când va fi ziua de apoi. Aminte dar, să luați voi, Că, de la Mine, nu v-am zis Nimic, ci Cel ce M-a trimis – Al Meu Tată – Mi-a poruncit Să vă spun tot ce-am auzit. Poruncile Tatălui Meu Sunt viață veșnică; iar Eu, La voi, în lume, le-am adus, Așa cum Tatăl Mi Le-a spus.”
Ioan 12:28-50 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Tată, glorifică numele tău!”. Atunci a venit o voce din cer: „L-am glorificat și iarăși îl voi glorifica”. Mulțimea care stătea acolo și care auzise spunea că a fost un tunet; alții ziceau: „Un înger i-a vorbit”. Isus a răspuns: „Nu pentru mine a răsunat vocea aceasta, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi; acum conducătorul acestei lumi va fi aruncat afară, iar eu, când voi fi înălțat de pe pământ, îi voi atrage pe toți la mine”. Spunea aceasta arătând de ce moarte avea să moară. Atunci mulțimea a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Cristos rămâne în veci. Cum poți tu să spui că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al Omului?”. Dar Isus le-a zis: „Încă puțin timp mai este lumina cu voi. Umblați cât timp aveți lumina ca să nu vă prindă întunericul! Cine umblă în întuneric nu știe unde merge. Cât timp aveți lumina, credeți în lumină ca să deveniți fiii luminii!”. Isus a spus acestea și, plecând, s-a ascuns de ei. Deși a făcut atâtea semne înaintea lor, totuși ei nu au crezut în el, ca să se împlinească cuvântul pe care îl spusese profetul Isaía: „Doamne, cine a crezut în ceea ce a auzit de la noi și cui i-a fost descoperit brațul Domnului?”. Isaía a spus, de asemenea, de ce nu puteau să creadă: „Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca nu cumva să vadă cu ochii, să înțeleagă cu inima și să se întoarcă, iar eu să-i vindec”. Isaía a spus aceasta pentru că a văzut gloria lui și a vorbit despre el. Cu toate acestea, chiar și mulți dintre conducători au crezut în el, dar, din cauza fariseilor, nu o mărturiseau deschis, ca nu cumva să fie excluși din sinagogă, căci iubeau mai mult gloria oamenilor decât gloria lui Dumnezeu. Atunci Isus a strigat și a zis: „Cine crede în mine nu în mine crede, ci în acela care m-a trimis, și cine mă vede îl vede pe cel care m-a trimis. Eu, lumina, am venit în lume pentru ca oricine crede în mine să nu rămână în întuneric. Dacă cineva aude cuvintele mele, și nu le păzește, eu nu-l judec, pentru că nu am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Cine mă respinge și nu primește cuvintele mele își are judecătorul: cuvântul pe care l-am spus, acela îl va judeca în ziua de pe urmă, pentru că nu am vorbit de la mine însumi, ci acela care m-a trimis, Tatăl, mi-a dat poruncă ce să vorbesc și ce să spun. Și știu că porunca lui este viață veșnică. Așadar, ceea ce spun eu, așa spun cum mi le-a spus Tatăl”.
Ioan 12:28-50 Noua Traducere Românească (NTR)
Tată, glorifică-Ți Numele! Atunci s-a auzit din Cer un glas care a zis: ‒ L-am glorificat și-l voi glorifica din nou. Mulțimea, care stătea acolo și care a auzit glasul, a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: ‒ I-a vorbit un înger! Isus a răspuns și a zis: ‒ Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi. Acum are loc judecata acestei lumi; acum, conducătorul lumii acesteia va fi alungat. Și când voi fi înălțat de pe pământ, îi voi atrage la Mine pe toți. Spunea lucrul acesta pentru a arăta cu ce fel de moarte urma să moară. Atunci mulțimea I-a răspuns: ‒ Noi am auzit din Lege despre Cristos că rămâne pe veci. Cum spui Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este Acest Fiu al Omului? Isus le-a zis: ‒ Lumina mai este încă puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați cât timp aveți Lumina, pentru ca nu cumva să vă învăluie întunecimea. Cel ce umblă în întunecime nu știe unde se duce. Cât timp aveți Lumina, credeți în Lumină, ca să deveniți fii ai Luminii. După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat și S-a ascuns de ei. Dar, cu toate că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, ca să se împlinească cuvântul lui Isaia, profetul, care zice: „Doamne, cine a crezut ceea ce noi am auzit? Și brațul Domnului, cui i-a fost descoperit?“. De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: „Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca nu cumva să vadă cu ochii, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă și să-i vindec!“. Isaia a spus aceste lucruri pentru că a văzut gloria Lui și a vorbit despre El. Totuși, chiar și dintre conducători, mulți au crezut în El, dar, din cauza fariseilor, nu mărturiseau aceasta, ca să nu fie excluși din sinagogă. Căci au iubit mai mult gloria oamenilor decât gloria lui Dumnezeu. Isus a strigat, zicând: „Cel ce crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel Ce M-a trimis pe Mine, iar cel ce Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel Ce M-a trimis pe Mine. Eu am venit ca lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întunecime. Iar dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu îl judec. Căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cel ce Mă respinge și nu primește cuvintele Mele, are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă. Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Cel Ce M-a trimis, Tatăl Însuși, Mi-a dat poruncă ce să spun și ce să vorbesc. Și știu că porunca Lui este viață veșnică. Prin urmare, lucrurile pe care Eu le spun, le spun așa cum Mi le-a zis Tatăl“.
Ioan 12:28-50 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Tată, proslăvește Numele Tău!” Și din cer, s-a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit și-L voi mai proslăvi!” Norodul care stătea acolo și care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!” Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi. Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Și după ce voi fi înălțat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toți oamenii.” Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară. Norodul I-a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Hristosul rămâne în veac. Cum dar zici Tu că Fiul omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al omului?” Isus le-a zis: „Lumina mai este puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați ca unii care aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul: cine umblă în întuneric nu știe unde merge. Câtă vreme aveți lumina printre voi, credeți în lumină, ca să fiți fii ai luminii.” Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat și S-a ascuns de ei. Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, ca să se împlinească vorba pe care o spusese prorocul Isaia: „Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre și cui a fost descoperită puterea brațului Domnului?” De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: „Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înțeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.” Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui și a vorbit despre El. Totuși, chiar dintre fruntași, mulți au crezut în El; dar de frica fariseilor, nu-L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă. Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu. Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. Și cine Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Eu am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. Dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu îl judec, căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cine Mă nesocotește și nu primește cuvintele Mele, are cine-l osândi: Cuvântul pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi. Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El Însuși Mi-a poruncit ce trebuie să spun și cum trebuie să vorbesc. Și știu că porunca Lui este viața veșnică. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun așa cum Mi le-a spus Tatăl.”