Ioan 12:20-50
Ioan 12:20-50 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și erau anumiți greci printre cei ce urcau ca să se închine la sărbătoare; Aceștia au venit de aceea la Filip, care era din Betsaida Galileii și l-au rugat, spunând: Domnule, dorim să vedem pe Isus. Filip a venit și i-a spus lui Andrei; și apoi Andrei și Filip i-au spus lui Isus. Iar Isus le-a răspuns, zicând: A sosit timpul ca Fiul omului să fie glorificat. Adevărat, adevărat vă spun: Dacă grăuntele de grâu nu cade în pământ și nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce mult rod. Cel ce își iubește viața și-o va pierde; și cel ce își urăște viața în această lume și-o va păstra pentru viață eternă. Dacă îmi servește cineva, să mă urmeze; și unde sunt eu, acolo va fi și servitorul meu; dacă îmi servește cineva, Tatăl meu îl va onora. Acum sufletul meu este tulburat; și ce voi spune? Tată, salvează-mă din această oră; dar din această cauză am venit la această oră. Tată, glorifică numele tău. Atunci a venit o voce din cer, spunând: Deopotrivă l-am glorificat și îl voi glorifica din nou. De aceea mulțimea care stătea în picioare și care a auzit a spus: A tunat; alții au spus: Un înger i-a vorbit. Isus a răspuns și a zis: Vocea aceasta nu a venit din cauza mea, ci pentru voi. Acum este judecata acestei lumi; acum prințul acestei lumi va fi aruncat afară. Și eu, dacă voi fi ridicat de pe pământ, îi voi atrage pe toți la mine. A spus aceasta, arătând cu ce moarte avea să moară. Mulțimea i-a răspuns: Noi am auzit din lege că Cristosul trăiește pentru totdeauna; și cum spui tu: Fiul omului trebuie să fie ridicat? Cine este acest Fiu al omului? Atunci Isus le-a spus: Încă puțin timp lumina este cu voi. Umblați cât aveți lumina, ca nu cumva să vină întunericul peste voi; fiindcă cel ce umblă în întuneric nu știe unde merge. Cât aveți lumină, credeți în lumină, ca să fiți copii ai luminii. Isus a vorbit acestea și a plecat și s-a ascuns de ei. Dar deși el făcuse atâtea miracole în prezența lor, tot nu credeau în el; Ca să fie împlinit cuvântul lui Isaia profetul pe care l-a spus: Doamne, cine a crezut vestea noastră? Și cui i-a fost revelat brațul Domnului? Din această cauză nu puteau crede, pentru că Isaia a spus din nou: Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima; ca nu cumva să vadă cu ochii, să înțeleagă cu inima și să se întoarcă și să îi vindec. Isaia a spus acestea când a văzut gloria lui și a vorbit despre el. Totuși, chiar dintre conducătorii mari, mulți au crezut în el; dar din cauza fariseilor nu îl mărturiseau, ca nu cumva să fie excluși din sinagogă: Fiindcă au iubit lauda oamenilor mai mult decât lauda lui Dumnezeu. Isus a strigat și a spus: Cel ce crede în mine, nu crede în mine, ci în cel ce m-a trimis. Și cine mă vede, vede pe cel ce m-a trimis. Eu am venit ca lumină în lume, ca oricine mă crede pe mine să nu trăiască în întuneric. Și dacă cineva aude cuvintele mele și nu crede, nu eu îl judec; fiindcă nu am venit să judec lumea, ci să salvez lumea. Pe cel ce mă respinge și nu primește cuvintele mele, are cine să îl judece; cuvântul pe care l-am spus, acela îl va judeca în ziua de apoi. Fiindcă eu nu am vorbit de la mine însumi, ci Tatăl, care m-a trimis, mi-a dat poruncă ce să spun și ce să vorbesc. Și știu că porunca lui este viață veșnică; de aceea orice vorbesc eu, chiar așa cum Tatăl mi-a spus, așa vorbesc.
Ioan 12:20-50 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Erau niște greci care veniseră să participe la sărbătoare. Ei s-au apropiat de Filip care provenea din Betsaida, o localitate inclusă în provincia Galileea. Rugându-l, i-au zis: „Domnule, dorim să Îl vedem pe Isus.” Filip s-a dus și a vorbit cu Andrei; apoi Andrei și Filip au discutat cu Isus. Răspunzându-le, Isus le-a zis: „A venit timpul în care Fiul Omului să fie glorificat. Vă asigur că dacă bobul de grâu care a intrat în pământ nu moare, rămâne singur. Dar dacă moare, va produce o bogată recoltă. Cine își iubește viața, o va pierde; dar cine își urăște viața în această lume, o va păstra pentru eternitate. Dacă Îmi slujește cineva, (trebuie) să Mă urmeze. Și slujitorul Meu va fi acolo unde sunt Eu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va onora! Acum inima Mea este tulburată. Și oare ce voi zice – «Tată, scapă-Mă de aceste momente»? Dar am ajuns până aici tocmai pentru a trece prin ele! Tată, glorifică numele Tău!” Și din cer s-a auzit o voce care zicea: „L-am glorificat și îl voi mai glorifica!” Mulțimea de oameni care stătea acolo și care auzise acea voce, a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „A fost un înger care a vorbit cu El.” Isus a răspuns: „Această voce s-a auzit nu pentru Mine, ci pentru voi. Acum este momentul pentru judecata acestei lumi, când stăpânitorul ei va fi aruncat afară. Și după ce voi fi înălțat de pe pământ, îi voi atrage la Mine pe toți oamenii.” Aceste cuvinte descriau felul în care urma să moară Isus. Mulțimea de oameni I-a răspuns: „Noi am auzit despre Cristos din cărțile Legii că rămâne etern. Atunci cum poți să afirmi că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al Omului?” Isus le-a zis: „Lumina va mai fi pentru puțin timp între voi. Comportați-vă ca unii care aveți lumina, ca să nu vă afecteze întunericul. Cine umblă în întuneric, nu știe unde merge. Atât timp cât aveți lumina printre voi, credeți în ea, ca să fiți fii ai luminii.” După ce a spus aceste cuvinte, Isus a plecat și s-a ascuns de ei. Deși făcuse atâtea minuni înaintea lor, tot nu credeau în El, ca să se întâmple exact ce spusese profetul Isaia: „Cine a acordat credit predicării noastre? Cui i s-a revelat ce poate să facă brațul lui Iahve?” Ei nu puteau crede și pentru că Isaia mai zisese: „Le-a orbit ochii și le-a făcut inima insensibilă, ca să nu vadă și să nu înțeleagă; și astfel, neîntorcându-se la Dumnezeu, să nu existe șansa de a-i vindeca.” Isaia a spus aceste cuvinte atunci când a văzut gloria Lui și a vorbit despre El. Totuși, chiar dintre lideri au fost mulți care au crezut în Isus. Dar nu vorbeau (în) public despre El, ca să nu fie excluși din sinagogă. Ei demonstrau astfel că iubesc mai mult aprecierea oamenilor decât aprobarea lui Dumnezeu. Isus a strigat: „Cine crede în Mine, nu crede (numai) în Mine, ci (și) în Cel care M-a trimis. Și cine Mă vede, (de fapt), Îl vede pe Cel care M-a trimis. Eu am venit să fiu o lumină în lume; pentru ca oricine crede în Mine, să nu rămână în întuneric. Dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le respectă, nu Eu îl judec; pentru că nu am venit să judec lumea, ci ca să o salvez. Cine Mă va desconsidera și va respinge cuvintele Mele, va fi condamnat în final de Cuvântul pe care i l-am predicat. Pentru că Eu nu am vorbit din proprie inițiativă, ci așa cum Mi-a poruncit Tatăl care M-a trimis. El Mi-a ordonat cum și ce trebuie să vorbesc. Și știu că porunca Lui este (dată vizând accesul la) viața eternă. Iar Eu vă prezint lucrurile exact așa cum Mi le-a spus Tatăl.”
Ioan 12:20-50 Noua Traducere Românească (NTR)
Printre cei care se duseseră la sărbătoare ca să se închine, erau și niște greci. Aceștia s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileei, și l-au rugat, zicând: „Domnule, dorim să-L vedem pe Isus!“. Filip s-a dus și i-a spus lui Andrei. Apoi Andrei și Filip s-au dus și I-au spus lui Isus. Isus le-a răspuns, zicând: ‒ A sosit ceasul ca Fiul Omului să fie glorificat. Adevărat, adevărat vă spun că, dacă bobul de grâu, care cade în pământ, nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce mult rod. Cel ce-și iubește viața o va pierde, dar cel ce-și urăște viața, în lumea aceasta, o va păstra pentru viața veșnică. Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă-Mi slujește cineva, Tatăl îl va onora. Acum, sufletul Meu este tulburat. Și ce-ar trebui să spun? „Tată, salvează-Mă din ceasul acesta?“ Dar tocmai de aceea am venit până în ceasul acesta! Tată, glorifică-Ți Numele! Atunci s-a auzit din Cer un glas care a zis: ‒ L-am glorificat și-l voi glorifica din nou. Mulțimea, care stătea acolo și care a auzit glasul, a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: ‒ I-a vorbit un înger! Isus a răspuns și a zis: ‒ Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi. Acum are loc judecata acestei lumi; acum, conducătorul lumii acesteia va fi alungat. Și când voi fi înălțat de pe pământ, îi voi atrage la Mine pe toți. Spunea lucrul acesta pentru a arăta cu ce fel de moarte urma să moară. Atunci mulțimea I-a răspuns: ‒ Noi am auzit din Lege despre Cristos că rămâne pe veci. Cum spui Tu că Fiul Omului trebuie să fie înălțat? Cine este Acest Fiu al Omului? Isus le-a zis: ‒ Lumina mai este încă puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați cât timp aveți Lumina, pentru ca nu cumva să vă învăluie întunecimea. Cel ce umblă în întunecime nu știe unde se duce. Cât timp aveți Lumina, credeți în Lumină, ca să deveniți fii ai Luminii. După ce a spus aceste lucruri, Isus a plecat și S-a ascuns de ei. Dar, cu toate că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, ca să se împlinească cuvântul lui Isaia, profetul, care zice: „Doamne, cine a crezut ceea ce noi am auzit? Și brațul Domnului, cui i-a fost descoperit?“. De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: „Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca nu cumva să vadă cu ochii, să înțeleagă cu inima, să se întoarcă și să-i vindec!“. Isaia a spus aceste lucruri pentru că a văzut gloria Lui și a vorbit despre El. Totuși, chiar și dintre conducători, mulți au crezut în El, dar, din cauza fariseilor, nu mărturiseau aceasta, ca să nu fie excluși din sinagogă. Căci au iubit mai mult gloria oamenilor decât gloria lui Dumnezeu. Isus a strigat, zicând: „Cel ce crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel Ce M-a trimis pe Mine, iar cel ce Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel Ce M-a trimis pe Mine. Eu am venit ca lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întunecime. Iar dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu îl judec. Căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cel ce Mă respinge și nu primește cuvintele Mele, are cine să-l judece: Cuvântul pe care l-am spus Eu, acela îl va judeca în ziua de pe urmă. Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Cel Ce M-a trimis, Tatăl Însuși, Mi-a dat poruncă ce să spun și ce să vorbesc. Și știu că porunca Lui este viață veșnică. Prin urmare, lucrurile pe care Eu le spun, le spun așa cum Mi le-a zis Tatăl“.
Ioan 12:20-50 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Niște greci dintre cei ce se suiseră să se închine la praznic s-au apropiat de Filip, care era din Betsaida Galileii, l-au rugat și au zis: „Domnule, am vrea să vedem pe Isus.” Filip s-a dus și a spus lui Andrei, apoi Andrei și Filip au spus lui Isus. Drept răspuns, Isus le-a zis: „A sosit ceasul să fie proslăvit Fiul omului. Adevărat, adevărat vă spun că, dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur, dar dacă moare, aduce multă roadă. Cine își iubește viața o va pierde și cine își urăște viața în lumea aceasta o va păstra pentru viața veșnică. Dacă Îmi slujește cineva, să Mă urmeze; și unde sunt Eu, acolo va fi și slujitorul Meu. Dacă Îmi slujește cineva, Tatăl îl va cinsti. Acum, sufletul Meu este tulburat. Și ce voi zice: ‘Tată, izbăvește-Mă din ceasul acesta’? Dar tocmai pentru aceasta am venit până la ceasul acesta! Tată, proslăvește Numele Tău!” Și din cer, s-a auzit un glas, care zicea: „L-am proslăvit și-L voi mai proslăvi!” Norodul care stătea acolo și care auzise glasul a zis că a fost un tunet. Alții ziceau: „Un înger a vorbit cu El!” Isus a răspuns: „Nu pentru Mine s-a auzit glasul acesta, ci pentru voi. Acum are loc judecata lumii acesteia, acum stăpânitorul lumii acesteia va fi aruncat afară. Și după ce voi fi înălțat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toți oamenii.” Vorbind astfel, arăta cu ce moarte avea să moară. Norodul I-a răspuns: „Noi am auzit din Lege că Hristosul rămâne în veac. Cum dar zici Tu că Fiul omului trebuie să fie înălțat? Cine este acest Fiu al omului?” Isus le-a zis: „Lumina mai este puțină vreme în mijlocul vostru. Umblați ca unii care aveți lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul: cine umblă în întuneric nu știe unde merge. Câtă vreme aveți lumina printre voi, credeți în lumină, ca să fiți fii ai luminii.” Isus le-a spus aceste lucruri, apoi a plecat și S-a ascuns de ei. Măcar că făcuse atâtea semne înaintea lor, tot nu credeau în El, ca să se împlinească vorba pe care o spusese prorocul Isaia: „Doamne, cine a dat crezare propovăduirii noastre și cui a fost descoperită puterea brațului Domnului?” De aceea nu puteau crede, pentru că Isaia a mai zis: „Le-a orbit ochii și le-a împietrit inima, ca să nu vadă cu ochii, să nu înțeleagă cu inima, să nu se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec.” Isaia a spus aceste lucruri când a văzut slava Lui și a vorbit despre El. Totuși, chiar dintre fruntași, mulți au crezut în El; dar de frica fariseilor, nu-L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă. Căci au iubit mai mult slava oamenilor decât slava lui Dumnezeu. Iar Isus a strigat: „Cine crede în Mine nu crede în Mine, ci în Cel ce M-a trimis pe Mine. Și cine Mă vede pe Mine vede pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Eu am venit ca să fiu o lumină în lume, pentru ca oricine crede în Mine să nu rămână în întuneric. Dacă aude cineva cuvintele Mele și nu le păzește, nu Eu îl judec, căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. Pe cine Mă nesocotește și nu primește cuvintele Mele, are cine-l osândi: Cuvântul pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi. Căci Eu n-am vorbit de la Mine Însumi, ci Tatăl, care M-a trimis, El Însuși Mi-a poruncit ce trebuie să spun și cum trebuie să vorbesc. Și știu că porunca Lui este viața veșnică. De aceea lucrurile pe care le spun, le spun așa cum Mi le-a spus Tatăl.”