Geneza 33:4-11
Geneza 33:4-11 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Esau a alergat înaintea lui, l-a îmbrățișat, i s-a aruncat pe grumaz și l-a sărutat. Și au plâns. Esau, ridicând ochii, a văzut femeile și copiii și a zis: „Cine sunt aceia?” Și Iacov a răspuns: „Sunt copiii pe care i-a dat Dumnezeu robului tău.” Roabele s-au apropiat cu copiii lor și s-au aruncat cu fața la pământ. Lea și copiii ei, de asemenea, s-au apropiat și s-au aruncat cu fața la pământ. În urmă s-au apropiat Iosif și Rahela și s-au aruncat cu fața la pământ. Esau a zis: „Ce ai de gând să faci cu toată tabăra aceea pe care am întâlnit-o?” Și Iacov a răspuns: „Voiesc să capăt trecere cu ea înaintea domnului meu.” Esau a zis: „Eu am din belșug; păstrează, frate, ce este al tău.” Și Iacov a răspuns: „Nu, te rog, dacă am căpătat trecere înaintea ta, primește darul acesta din mâna mea, căci m-am uitat la fața ta cum se uită cineva la Fața lui Dumnezeu, și tu m-ai primit cu bunăvoință. Primește deci darul meu care ți-a fost adus, fiindcă Dumnezeu m-a umplut de bunătăți și am de toate.” Astfel a stăruit de el, și Esau a primit.
Geneza 33:4-11 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și Esau a alergat să îl întâlnească și l-a îmbrățișat și a căzut la gâtul lui și l-a sărutat și au plâns. Și el și-a ridicat ochii și a văzut femeile și copiii și a spus: Cine sunt aceștia împreună cu tine? Iar el a spus: Copiii pe care Dumnezeu i-a dat cu har servitorului tău. Atunci roabele s-au apropiat, ele și copiii lor, și s-au prosternat; Și Leea de asemenea cu copiii ei s-a apropiat și s-au prosternat; și după aceea s-a apropiat Iosif și Rahela și s-au prosternat. Iar el a spus: Ce dorești să spui tu cu toată această mulțime pe care am întâlnit-o? Iar el a spus: Acestea sunt pentru a găsi har înaintea ochilor domnului meu. Și Esau a spus: Eu am destul, fratele meu; ține ceea ce ai pentru tine. Și Iacob a spus: Nu, te rog, dacă am găsit acum har înaintea ochilor tăi, atunci primește darul meu din mâna mea, căci de aceea am văzut fața ta, ca și cum aș fi văzut fața lui Dumnezeu și ai fost mulțumit de mine. Ia, te rog, binecuvântarea mea care îți este adusă, pentru că Dumnezeu m-a tratat cu har și pentru că am destul. Și l-a constrâns, iar el l-a luat.
Geneza 33:4-11 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Dar Esau a alergat amabil spre el și l-a îmbrățișat. Punându-și mâinile în jurul gâtului lui, l-a sărutat; apoi au plâns împreună. Când Esau a privit și a văzut femeile și pe copiii lor, a întrebat: „Cine sunt aceștia care vin după tine?” Iacov a răspuns: „Sunt copiii pe care Dumnezeu i-a dăruit ca binecuvântare slujitorului tău (Iacov).” Apoi sclavele și copiii lor s-au apropiat și s-au aplecat înaintea lui Esau. În mod asemănător, Leea și copiii ei s-au apropiat și s-au aplecat înaintea lui. Apoi, la urmă, Iosif și Rahela s-au apropiat și s-au aplecat și ei înaintea lui (Esau). Esau a întrebat: „Ce intenționezi să faci cu toată acea tabără pe care am întâlnit-o?” Iacov a răspuns: „Stăpânul meu, doresc să obțin grația ta!” Atunci Esau i-a zis: „Eu am suficient de multă avere, frate; ce ai, păstrează pentru tine!” Dar Iacov i-a răspuns: „Nu! Te rog! Dacă am fost acceptat de tine, primește darul meu. Te asigur că atunci când te-am văzut, am privit spre tine ca la fața lui Dumnezeu; iar tu ai fost binevoitor cu mine. Te rog să primești binecuvântarea pe care ți-am adus-o, pentru că Dumnezeu a fost bun cu mine și am tot ce îmi trebuie!” Astfel a insistat Iacov; iar Esau a acceptat (darul lui).
Geneza 33:4-11 Noua Traducere Românească (NTR)
Dar Esau a alergat să-l întâmpine, l-a îmbrățișat, l-a cuprins de gât și l-a sărutat. Și au plâns împreună. Când Esau și-a ridicat ochii și a văzut femeile și copiii, a întrebat: ‒ Cine sunt aceștia care vin în urma ta? Iacov a răspuns: ‒ Sunt copiii pe care Dumnezeu i-a dat cu bunăvoință slujitorului tău. Slujitoarele și copiii lor s-au apropiat și s-au plecat înaintea lui Esau. De asemenea, Lea și copiii ei s-au apropiat și s-au plecat înaintea lui, iar în cele din urmă, Iosif și Rahela s-au apropiat și s-au plecat și ei înaintea lui. Esau a întrebat: ‒ Ce ai de gând să faci cu toată tabăra aceea pe care am întâlnit-o? Iacov a răspuns: ‒ Să găsesc bunăvoință înaintea stăpânului meu. Esau i-a zis: ‒ Eu am destul, frate. Păstrează ce ai pentru tine. Dar Iacov i-a răspuns: ‒ Nu, te rog! Dacă am găsit bunăvoință înaintea ta, primește darul meu, căci, cu adevărat, atunci când ți-am văzut fața, parcă aș fi văzut fața lui Dumnezeu, iar tu ai fost binevoitor cu mine. Te rog, primește binecuvântarea mea, care ți-a fost adusă, căci Dumnezeu Și-a arătat bunăvoința față de mine și am de toate. Astfel, Iacov a insistat, iar Esau a primit.