Faptele Apostolilor 16:16-40

Partajează

Faptele Apostolilor 16:16-40 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)

Și s-a întâmplat că, pe când mergeam noi la rugăciune, ne-a întâlnit o tânără roabă, posedată de un duh de ghicire, care aducea stăpânilor ei mult câștig prin ghicire; Aceasta, îl urma pe Pavel și pe noi și striga, spunând: Acești oameni sunt robii Dumnezeului cel preaînalt, care ne arată calea salvării. Și a făcut aceasta multe zile. Dar Pavel, fiind mâhnit, s-a întors și a spus duhului: Îți poruncesc, în numele lui Isus Cristos, să ieși din ea. Și a ieșit în aceeași oră. Și când stăpânii ei au văzut că se dusese speranța câștigului lor, i-au prins pe Pavel și Sila și i-au târât în piață la conducători; Și i-au adus la magistrați, spunând: Acești oameni, iudei fiind, tulbură foarte mult cetatea noastră, Și învață obiceiuri care nu ne sunt permise de lege nici să le primim, nici să le facem, romani fiind. Și mulțimea s-a ridicat împreună împotriva lor; și magistrații le-au smuls hainele și au poruncit să îi bată. Și după ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, poruncind temnicerului să îi țină în siguranță. Acesta, primind o astfel de poruncă, i-a aruncat în închisoarea interioară și le-a strâns picioarele în butuci. Și la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și cântau laude lui Dumnezeu; și prizonierii îi auzeau. Și dintr-odată a fost un cutremur mare, așa încât s-au zguduit temeliile închisorii; și îndată, toate ușile s-au deschis și legăturile fiecăruia s-au dezlegat. Și temnicerul, trezindu-se din somnul său și văzând ușile închisorii deschise, a scos sabia și avea de gând să se omoare, presupunând că prizonierii fugiseră. Dar Pavel a strigat cu voce tare, spunând: Nu îți face niciun rău; fiindcă toți suntem aici. Atunci el a cerut o lumină și s-a repezit înăuntru și a venit tremurând și a căzut înaintea lui Pavel și Sila. Și i-a dus afară și a spus: Domnilor, ce trebuie să fac pentru a fi salvat? Iar ei au spus: Crede în Domnul Isus Cristos și vei fi salvat tu și casa ta. Și i-au vorbit cuvântul Domnului, lui și tuturor care erau în casa lui. Și el i-a luat în aceeași oră a nopții și le-a spălat loviturile; și îndată a fost botezat, el și toți ai lui. Și după ce i-a dus în casa lui, le-a pus mâncare înainte și s-a bucurat, crezând în Dumnezeu cu toată casa lui. Și după ce s-a făcut ziuă, magistrații au trimis lictorii, spunând: Lăsați pe acești oameni să plece. Și temnicerul a spus cuvintele acestea lui Pavel: Magistrații au trimis să vă las să plecați; acum așadar, plecați și mergeți în pace. Dar Pavel le-a spus: Ne-au bătut în public, necondamnați, romani fiind, și ne-au aruncat în închisoare; și acum ne scot pe ascuns? Nici vorbă; ci să vină ei înșiși pentru a ne conduce afară. Și lictorii au spus aceste vorbe magistraților; și s-au temut când au auzit că sunt romani. Și au venit și îi implorau; și i-au condus afară și îi rugau să plece din cetate. Și au ieșit din închisoare și au intrat la Lidia; și după ce i-au văzut pe frați, i-au mângâiat și au plecat.

Faptele Apostolilor 16:16-40 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)

În timp ce ne duceam la locul de rugăciune, ne-am întâlnit cu o sclavă posedată de un spirit care îi conferea capacitatea să ghicească. Datorită performanțelor în acest domeniu, era folosită de stăpânii ei ca o importantă sursă de câștig financiar. Sclava venea după Pavel și după noi, strigând: „Acești oameni sunt sclavii Dumnezeului Foarte Înalt. Ei vă predică despre cum puteți fi salvați!” A vorbit astfel mai multe zile. Atunci Pavel, foarte deranjat, s-a întors și a zis spiritului (care o poseda): „În numele lui Isus Cristos îți ordon să ieși din ea!” Și spiritul a ieșit chiar atunci. Când au constatat stăpânii sclavei că a dispărut posibilitatea de a mai câștiga bani din ghicit, i-au prins pe Pavel și pe Sila. Apoi i-au adus cu forța în piața publică, predându-i autorităților orașului. Ei i-au pârât în fața guvernatorilor, zicând: „Acești oameni ne perturbă ordinea publică a orașului. Ei sunt niște iudei care predică niște obiceiuri pe care noi, romanii, nu trebuie să le acceptăm și nici să le practicăm!” Mulțimea celor care se adunaseră acolo, s-a manifestat și ea împotriva lor; iar guvernatorii au ordonat să li se rupă hainele de pe ei și apoi să fie bătuți. După ce le-au aplicat multe lovituri, i-au băgat în închisoare și au ordonat gărzii să îi păzească bine. În urma acestui ordin, șeful închisorii i-a introdus în cea mai sigură celulă și le-a imobilizat picioarele în butuci. Pe la mijlocul nopții, Pavel și Sila se rugau și Îl lăudau pe Dumnezeu cântând, în timp ce toți ceilalți deținuți îi ascultau. Atunci s-a produs un mare cutremur de pământ care a afectat închisoarea până la fundație, a deschis toate ușile și a distrus toate sistemele de imobilizare ale deținuților. Șeful închisorii s-a trezit și a văzut că ușile închisorii erau deschise. Atunci și-a scos sabia și intenționa să se sinucidă, crezând că deținuții au fugit. Dar Pavel a strigat cu intensitate în voce: „Să nu îți faci niciun rău! Nimeni nu a fugit!” După ce a cerut o torță, șeful închisorii s-a dus repede jos unde erau Pavel și Sila și a căzut la picioarele lor, tremurând. Apoi i-a scos de acolo și le-a zis: „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu salvat?” Ei i-au răspuns: „Crede în Stăpânul Isus împreună cu toată familia ta; și veți fi salvați!” Ei le-au predicat Cuvântul lui Isus tuturor celor care făceau parte din familia lui. Șeful închisorii le-a spălat chiar atunci rănile; și apoi, el împreună cu ceilalți membrii ai familiei, au fost botezați. După ce i-a dus acasă la el, le-a dat să mănânce și și-au exprimat toți bucuria că au crezut în Dumnezeu. Când s-a făcut ziuă, guvernatorii orașului i-au trimis pe cei care executau și transmiteau ordinele lor, ca să spună șefului închisorii: „Eliberează-i pe acei oameni!” Atunci șeful închisorii a vorbit lui Pavel, zicându-i: „Guvernatorii au dat ordin să fiți eliberați. Acum sunteți liberi să plecați liniștiți unde doriți.” Dar Pavel le-a zis: „Am fost bătuți în public fără să fim judecați și ne-au băgat în închisoare – deși suntem cetățeni romani – iar acum vor să ne elibereze în secret!? Nu acceptăm! Să vină ei personal să ne ducă afară!” Cei care transmiseseră ordinul guvernatorilor, au revenit la ei cu acest răspuns. Aceștia s-au temut când au auzit că cei pe care îi trataseră astfel sunt cetățeni romani. Apoi au venit să îi liniștească, i-au condus (amabil) afară și i-au rugat să plece din oraș. După ce au ieșit din închisoare, s-au dus în casa Lidiei unde au încurajat frații; și apoi au plecat.

Faptele Apostolilor 16:16-40 Noua Traducere Românească (NTR)

Într-o zi, în timp ce ne duceam spre locul de rugăciune, ne-a întâlnit o sclavă care avea în ea un duh de divinație și care, prin ghicire, aducea mult câștig stăpânilor ei. Ea mergea după Pavel și după noi și striga: „Acești oameni sunt slujitori ai Dumnezeului celui Preaînalt și ei vă vestesc calea mântuirii!“. Așa a făcut ea timp de mai multe zile. Atunci Pavel, supărat, s-a întors și i-a zis duhului: „Îți poruncesc în Numele lui Isus Cristos să ieși din ea!“. Și a ieșit chiar în ceasul acela. Când stăpânii ei au văzut că speranța lor de câștig s-a dus, i-au apucat pe Pavel și pe Silas și i-au târât în piața publică, înaintea conducătorilor. I-au adus înaintea magistraților și au zis: „Oamenii aceștia ne tulbură cetatea! Sunt iudei și vestesc niște obiceiuri pe care nouă, romanilor, nu ne este permis nici să le primim, nici să le practicăm!“. Mulțimea s-a ridicat și ea împotriva lor, iar magistrații le-au sfâșiat hainele și au poruncit să fie bătuți cu nuiele. După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în închisoare, poruncind gardianului să-i păzească bine. Primind un astfel de ordin, gardianul i-a aruncat în carcera închisorii și le-a legat picioarele în butuci. Pe la miezul nopții, Pavel și Silas se rugau și-I cântau imnuri lui Dumnezeu, iar ceilalți deținuți îi ascultau. Deodată a avut loc un cutremur atât de mare, încât s-au clătinat temeliile închisorii. Toate ușile s-au deschis dintr-odată și fiecăruia i s-au dezlegat lanțurile. Gardianul închisorii s-a trezit și, când a văzut că ușile închisorii erau deschise, și-a scos sabia ca să se omoare, crezând că deținuții au fugit. Pavel însă a strigat cu glas tare: ‒ Să nu-ți faci niciun rău, căci suntem toți aici! Atunci gardianul a cerut făclii, s-a repezit înăuntru și a căzut tremurând înaintea lui Pavel și a lui Silas. Apoi, conducându-i afară, a zis: ‒ Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit? Ei i-au răspuns: ‒ Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și familia ta! Și i-au predicat Cuvântul Domnului atât lui, cât și tuturor celor din casa lui. Chiar la ora aceea din noapte, gardianul închisorii i-a luat și le-a spălat rănile. Apoi au fost botezați imediat, el și toți ai lui. După aceea i-a dus în casa lui și le-a pus masa. Și s-a bucurat foarte mult, împreună cu toți cei din casa lui, pentru că a crezut în Dumnezeu. Când s-a făcut ziuă, magistrații i-au trimis pe ofițeri să-i spună gardianului: „Eliberează-i pe oamenii aceia!“. Gardianul închisorii i-a transmis lui Pavel următoarele cuvinte: ‒ Magistrații au trimis ordin să fiți eliberați! Acum, deci, ieșiți și duceți-vă în pace! Însă Pavel le-a zis ofițerilor: ‒ Ne-au bătut în public, fără să fim judecați, pe noi care suntem cetățeni romani, ne-au aruncat în închisoare, iar acum vor să ne alunge pe ascuns? În niciun caz! Să vină ei înșiși să ne ducă afară! Ofițerii au transmis aceste cuvinte magistraților. Aceștia s-au temut când au auzit că ei erau cetățeni romani și au venit să-i liniștească. I-au condus afară și i-au rugat să plece din cetate. Au ieșit din închisoare și s-au dus la Lidia, iar după ce i-au văzut și i-au încurajat pe frați, au plecat.

Faptele Apostolilor 16:16-40 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)

Pe când ne duceam la locul de rugăciune, ne-a ieșit înainte o roabă, care avea un duh de ghicire. Prin ghicire, ea aducea mult câștig stăpânilor ei. Roaba aceasta s-a luat după Pavel și după noi și striga: „Oamenii aceștia sunt robii Dumnezeului celui Preaînalt și ei vă vestesc calea mântuirii.” Așa a făcut ea timp de mai multe zile. Pavel, necăjit, s-a întors și a zis duhului: „În Numele lui Isus Hristos îți poruncesc să ieși din ea.” Și a ieșit chiar în ceasul acela. Când au văzut stăpânii roabei că s-a dus nădejdea câștigului lor, au pus mâna pe Pavel și pe Sila și i-au târât în piață înaintea fruntașilor. I-au dat pe mâna dregătorilor și au zis: „Oamenii aceștia ne tulbură cetatea; sunt niște iudei care vestesc niște obiceiuri pe care noi, romanii, nu trebuie nici să le primim, nici să le urmăm.” Norodul s-a ridicat și el împotriva lor, și dregătorii au pus să le smulgă hainele de pe ei și au poruncit să-i bată cu nuiele. După ce le-au dat multe lovituri, i-au aruncat în temniță și au dat în grijă temnicerului să-i păzească bine. Temnicerul, ca unul care primise o astfel de poruncă, i-a aruncat în temnița dinăuntru și le-a băgat picioarele în butuci. Pe la miezul nopții, Pavel și Sila se rugau și cântau cântări de laudă lui Dumnezeu, iar cei închiși îi ascultau. Deodată, s-a făcut un mare cutremur de pământ, așa că s-au clătinat temeliile temniței. Îndată, s-au deschis toate ușile și s-au dezlegat legăturile fiecăruia. Temnicerul s-a deșteptat și, când a văzut ușile temniței deschise, a scos sabia și era să se omoare, căci credea că cei închiși au fugit. Dar Pavel a strigat cu glas tare: „Să nu-ți faci niciun rău, căci toți suntem aici.” Atunci, temnicerul a cerut o lumină, a sărit înăuntru și, tremurând de frică, s-a aruncat la picioarele lui Pavel și ale lui Sila, i-a scos afară și le-a zis: „Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?” Pavel și Sila i-au răspuns: „Crede în Domnul Isus și vei fi mântuit, tu și casa ta.” Și i-au vestit Cuvântul Domnului, atât lui, cât și tuturor celor din casa lui. Temnicerul i-a luat cu el chiar în ceasul acela din noapte, le-a spălat rănile și a fost botezat îndată, el și toți ai lui. După ce i-a dus în casă, le-a pus masa și s-a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu. Când s-a făcut ziuă, dregătorii au trimis pe cei ce purtau nuielele să spună temnicerului: „Dă drumul oamenilor acelora.” Și temnicerul a spus lui Pavel aceste cuvinte: „Dregătorii au trimis să vi se dea drumul; acum dar, ieșiți afară și duceți-vă în pace.” Dar Pavel le-a zis: „După ce ne-au bătut cu nuiele în fața tuturor fără să fim judecați, pe noi, care suntem romani, ne-au aruncat în temniță, și acum ne scot afară pe ascuns! Nu merge așa! Să vină ei singuri să ne scoată afară!” Cei ce purtau nuielele au spus aceste cuvinte dregătorilor. Aceștia s-au temut când au auzit că sunt romani. Dregătorii au venit să-i potolească, i-au scos afară din temniță și i-au rugat să părăsească cetatea. Ei au ieșit din temniță și au intrat în casa Lidiei; și, după ce au văzut și mângâiat pe frați, au plecat.