2 Corinteni 2:1-17
2 Corinteni 2:1-17 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Am hotărât dar în mine să nu mă întorc la voi cu întristare. Căci, dacă vă întristez, de la cine să mă aștept la bucurie, dacă nu de la cel întristat de mine? Și v-am scris cum v-am scris, ca, la venirea mea, să n-am întristare din partea celor ce trebuiau să-mi facă bucurie și sunt încredințat, cu privire la voi toți, că bucuria mea este bucuria voastră a tuturor. V-am scris cu multă mâhnire și strângere de inimă, cu ochii scăldați în lacrimi, nu ca să vă întristați, ci ca să vedeți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi. Dacă a fost cineva o pricină de întristare, nu m-a întristat numai pe mine, ci pe voi toți; cel puțin în parte, ca să nu spun prea mult. Este destul pentru omul acesta pedeapsa care i-a fost dată de cei mai mulți; așa că acum este mai bine să-l iertați și să-l mângâiați, ca să nu fie doborât de prea multă mâhnire. De aceea, vă rog să vă arătați iarăși dragostea față de el, căci v-am scris și cu gândul ca să vă pun la încercare și să văd dacă sunteți ascultători în totul. Dar pe cine iertați voi, îl iert și eu. În adevăr, ce am iertat eu – dacă am iertat ceva – am iertat pentru voi, în fața lui Hristos, ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un câștig de la noi, căci nu suntem în neștiință despre planurile lui. Când am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, măcar că mi se deschisese acolo o ușă în Domnul, n-am avut liniște în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe fratele meu Tit; de aceea mi-am luat ziua bună de la frați și am plecat în Macedonia. Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruință în Hristos și care răspândește prin noi în orice loc mireasma cunoștinței Lui. În adevăr, noi suntem înaintea lui Dumnezeu o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea mântuirii și printre cei ce sunt pe calea pierzării: pentru aceștia, o mireasmă de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viață spre viață. Și cine este de ajuns pentru aceste lucruri? Căci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulți, ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.
2 Corinteni 2:1-17 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
M-am hotărât să nu mai vin la voi cu întristare, fiindcă dacă eu vă întristez, atunci cine să mă înveselească dacă nu cei pe care i-am întristat? Şi v-am scris aceasta ca, atunci când vin, să nu mă întristeze cei care trebuiau să mă bucure, încredinţat fiind, în ceea ce vă priveşte pe voi toţi, că bucuria mea este şi a voastră, a tuturor. V-am scris fiind foarte mâhnit şi îngrijorat, cu multe lacrimi, nu ca să fiţi întristaţi, ci ca să cunoaşteţi dragostea nespus de mare pe care o am pentru voi. Dacă cineva a adus întristare, nu m-a întristat doar pe mine, ci, măcar în parte, pe voi toţi, ca să nu spun mai mult. Este de ajuns pentru el pedeapsa dată de majoritatea adunării, aşa încât este mai bine să-l iertaţi şi să-l încurajaţi, ca să nu fie doborât de prea multă tristeţe. Vă îndemn deci să vă arătaţi mai mult iubirea faţă de el. De aceea v-am scris, ca să aflu din această încercare dacă sunteţi ascultători în toate. Pe cel pe care-l iertaţi voi îl iert şi eu. Iar ceea ce am iertat, dacă am iertat ceva, am făcut-o pentru voi în faţa lui Hristos, ca să nu fim înşelaţi de Satana, ale cărui gânduri le cunoaştem. Când am ajuns la Troas şi Domnul mi-a deschis o uşă pentru evanghelia lui Hristos, nu am avut pace în duhul meu, fiindcă nu l-am găsit pe fratele meu Tit şi, luându-mi rămas bun de la ei, am plecat spre Macedonia. Mulţumire să-I fie adusă lui Dumnezeu, care ne duce la biruinţă în Hristos, şi care, prin noi, răspândeşte pretutindeni mireasma cunoaşterii Sale. Fiindcă înaintea lui Dumnezeu noi suntem mireasma lui Hristos, şi între cei care se mântuiesc, şi între cei care pier. Pentru unii suntem mireasma ce duce de la moarte spre moarte, iar pentru alţii mireasma ce duce de la viaţă spre viaţă. Şi cine este vrednic pentru acestea? Căci noi nu suntem ca cei mulţi care fac negoţ cu cuvântul lui Dumnezeu, ci vorbim cu sinceritate din partea lui Dumnezeu şi înaintea lui Dumnezeu în Hristos.
2 Corinteni 2:1-17 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Dar am decis aceasta în mine însumi, că nu voi veni din nou la voi în întristare. Căci, dacă eu vă întristez, cine este atunci cel ce mă bucură, decât același care este întristat de mine? Și v-am scris același lucru, ca nu cumva venind, să am întristare de la cei de la care trebuia să am bucurie; având încredere în voi toți, că bucuria mea este a voastră a tuturor. Fiindcă v-am scris din mult necaz și chin al inimii, cu multe lacrimi; nu ca să fiți mâhniți, ci ca să știți dragostea pe care o am din abundență pentru voi. Dar dacă vreunul a provocat mâhnire, pe mine nu m-a mâhnit, decât în parte, ca nu cumva să vă împovărez pe toți. Îi este destulă unui astfel de om această pedeapsă, care i-a fost dată de mulți; Așa că din contră, voi ar trebui mai degrabă să îl iertați și să îl mângâiați, încât unul ca acesta să nu fie copleșit de prea multă întristare. De aceea vă implor să confirmați dragostea voastră pentru el; Fiindcă v-am scris și cu acest scop, ca să cunosc dovedirea voastră, dacă sunteți ascultători în toate. Cui îi iertați voi ceva, îi iert și eu, pentru că și eu, dacă am iertat ceva, de dragul vostru am iertat în persoana lui Cristos. Ca nu cumva Satan să profite de noi, fiindcă nu suntem neștiutori ai planurilor lui. Mai mult, când am venit la Troa pentru a predica evanghelia lui Cristos și mi s-a deschis o ușă prin Domnul, Nu am avut odihnă în duhul meu, fiindcă nu am găsit pe Titus, fratele meu, ci, luându-mi rămas bun de la ei, am plecat în Macedonia. Acum mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care totdeauna ne face să triumfăm în Cristos și care face cunoscută aroma cunoașterii lui prin noi, în fiecare loc. Fiindcă lui Dumnezeu îi suntem o aromă dulce a lui Cristos, în cei ce sunt salvați și în cei ce pier; Pentru unii, suntem aroma morții pentru moarte; iar pentru ceilalți, aroma vieții pentru viață. Și cine este suficient pentru acestea? Fiindcă nu suntem asemenea celor mulți, care corup cuvântul lui Dumnezeu; dar ca din sinceritate, dar ca din Dumnezeu, înaintea feței lui Dumnezeu vorbim în Cristos.
2 Corinteni 2:1-17 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
Am hotărât deci în sinea mea să nu mă întorc la voi cu întristare. Căci, dacă eu vă întristez, cine îmi va aduce bucurie dacă nu cel întristat de mine? Și v‑am scris tocmai din acest motiv, pentru ca la venirea mea să n‑am parte de întristare de la cei ce ar fi trebuit să‑mi aducă bucurie, căci sunt încredințat, cu privire la voi toți, că bucuria mea este bucuria voastră, a tuturor. Din multă mâhnire și strângere de inimă v‑am scris, cu ochii scăldați în lacrimi, nu ca să vă întristez, ci ca să ajungeți să cunoașteți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi. Dacă a adus cineva întristare, nu pe mine m‑a întristat, ci – într‑o anumită măsură, ca să nu exagerez – pe voi toți. Pentru un asemenea om este de ajuns chiar pedeapsa care i‑a fost dată de cei mai mulți dintre voi; așa că acum este mai bine să‑l iertați și să‑l mângâiați, ca să nu fie doborât de prea multă întristare. De aceea, vă rog să vă arătați iarăși dragostea față de el, căci v‑am scris și ca să vă pun la încercare și să văd dacă sunteți ascultători în toate. Dar pe cine iertați voi, iert și eu. Într‑adevăr, ce am iertat eu – dacă a fost ceva de iertat – am iertat pentru voi în fața lui Hristos, ca să nu‑l lăsăm pe Satana să aibă vreun câștig de la noi, căci nu suntem în necunoștință de planurile lui. Când am ajuns la Troas pentru Evanghelia lui Hristos, deși mi se deschisese acolo o ușă în Domnul, n‑am avut liniște în duhul meu fiindcă nu l‑am găsit pe Tit, fratele meu; de aceea mi‑am luat rămas bun de la frați și am plecat în Macedonia. Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care, în Hristos, ne poartă mereu în triumf și care prin noi răspândește în orice loc mireasma cunoașterii Lui! Noi suntem mireasma lui Hristos înaintea lui Dumnezeu, atât printre cei ce sunt pe calea mântuirii, cât și printre cei ce sunt pe calea pierzării: pentru unii, o mireasmă de moarte, spre moarte; pentru alții, o mireasmă de viață, spre viață. Și cine este destoinic pentru aceste lucruri? Căci noi nu facem negoț cu Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulți, ci vorbim dintr‑o motivație sinceră, ca din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.
2 Corinteni 2:1-17 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Am hotărât dar în mine să nu mă întorc la voi cu întristare. Căci, dacă vă întristez, de la cine să mă aștept la bucurie, dacă nu de la cel întristat de mine? Și v-am scris cum v-am scris ca la venirea mea să n-am întristare din partea celor ce trebuiau să-mi facă bucurie; și sunt încredințat cu privire la voi toți că bucuria mea este bucuria voastră a tuturor. V-am scris cu multă mâhnire și strângere de inimă, cu ochii scăldați în lacrimi, nu ca să vă întristați, ci ca să vedeți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi. Dacă a fost cineva o pricină de întristare, nu m-a întristat numai pe mine, ci pe voi toți; cel puțin în parte, ca să nu spun prea mult. Este destul pentru omul acesta pedeapsa care i-a fost dată de cei mai mulți; așa că acum este mai bine să-l iertați și să-l mângâiați, ca să nu fie doborât de prea multă mâhnire. De aceea, vă rog să vă arătați iarăși dragostea față de el, căci v-am scris și cu gândul să vă pun la încercare și să văd dacă sunteți ascultători în totul. Dar pe cine iertați voi îl iert și eu. Într-adevăr, ce am iertat eu – dacă am iertat ceva – am iertat pentru voi, în fața lui Hristos, ca să nu-l lăsăm pe Satana să aibă un câștig de la noi, căci nu suntem în neștiință despre planurile lui. Când am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, măcar că mi se deschisese acolo o ușă în Domnul, n-am avut liniște în duhul meu fiindcă nu l-am găsit pe fratele meu Tit; de aceea mi-am luat ziua bună de la frați și am plecat în Macedonia. Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruință în Hristos și care răspândește prin noi în orice loc mireasma cunoștinței Lui! Într-adevăr, noi suntem înaintea lui Dumnezeu o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea mântuirii și printre cei ce sunt pe calea pierzării: pentru aceștia, o mireasmă de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viață spre viață. Și cine este de ajuns pentru aceste lucruri? Căci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulți, ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.
2 Corinteni 2:1-17 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Am decis deci să nu vă mai fac încă o vizită care v-ar fi produs întristare; pentru că dacă v-aș fi afectat prin venirea mea, era absurd să mai pretind să primesc încurajare tocmai de la voi! V-am scris astfel încât atunci când voi veni la voi, să nu fiu întristat tocmai de cei care ar fi trebuit să îmi producă bucurie. Și sunt convins că bucuria mea este și a voastră. V-am scris fiind foarte afectat sentimental și plângând; dar nu am intenționat să vă întristez, ci am vrut să fiți convinși că am o mare dragoste pentru voi. Dacă cineva a produs întristare, ea nu a avut efect doar față de mine, ci în primul rând față de voi, chiar dacă unii dintre voi nu au fost total afectați. Pedeapsa pe care a primit-o acel om în urma deciziei celor mai mulți, este suficientă. Deci acum ar trebui să îl iertați și să îl încurajați, ca să nu fie profund întristat în urma unui regret excesiv. Să-i demonstrați astfel că îl iubiți. Prin intermediul acestei epistole, testez ascultarea voastră față de mine și verific dacă o practicați în toate aspectele. Îl voi ierta și eu pe cel iertat de voi. Și ce am iertat – dacă am iertat ceva – a fost pentru binele vostru, înaintea lui Cristos, ca să nu permitem lui Satan să profite de noi (în această situație); pentru că noi nu suntem în ignoranță față de strategia lui. Când am ajuns la Troa, Stăpânul îmi oferise o ocazie să predic despre Vestea Bună a lui Cristos. Dar am fost neliniștit, pentru că nu îl găsisem pe fratele meu numit Titus. Astfel, i-am salutat pe cei de-acolo și apoi am plecat în Macedonia. Dar avem motive să Îi mulțumim lui Dumnezeu care ne conduce mereu – în Cristos – susținându-ne în acțiuni care au un final bun. Oriunde mergem, prin prezența noastră, El răspândește aroma cunoașterii Sale. Lucrând pentru Dumnezeu, noi suntem ca un parfum care Îl reprezintă pe Cristos atât între cei care sunt salvați, cât și între cei care sunt pierduți. Pentru cei care merg pe drumul distrugerii, mesajul nostru este cu „miros” de moarte; iar pentru cei care sunt salvați, el „miroase” a viață… Și oare cine este capabil să îndeplinească această responsabilitate? În comparație cu mulți alții, noi nu negociem atunci când este vorba despre Cuvântul lui Dumnezeu, ca să obținem unele avantaje; ci, (fiind) în Cristos, vorbim cu sinceritate în prezența lui Dumnezeu, ca reprezentanți ai Săi.
2 Corinteni 2:1-17 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
„Am hotărât, în mine-apoi, Că n-am să mă întorc, la voi, Acuma, plin de întristare. Căci dacă vă-ntristez eu, oare, Atunci, mă-ntreb și mă socot, Că de la cine am să pot, Să mai aștept, ca să îmi vie, Și mie-apoi, o bucurie, Doar dacă nu, de la cel care, Eu i-am adus, vreo întristare? De-aceea-n acest fel v-am scris, Pentru că-n gândul meu, mi-am zis, Precum că, la venirea mea, Nu vreau, ca parte, a avea, Cumva, apoi, de întristare, Tocmai de la aceia care Ar trebui ca, bucurie, Să poată a-mi aduce, mie. Însă, referitor la voi, Încredințat sunt eu apoi, Precum că bucuria mea, Și-a voastră e, de-asemenea. Multă mâhnire, am avut, În suflet, când am așternut Aceste rânduri, pentru voi, Și, strânsă, mi-am simțit apoi, Inima mea; iar ochii mei, Scăldați în lacrimi, fost-au ei. Să nu credeți că urmăresc Să vă-ntristez, căci eu doresc, Ca dragostea, nespus de mare, Ce-o am – față de fiecare – Să poată fi văzută-apoi, De fiecare dintre voi.” „Dacă s-a întâmplat, cumva, Ca să ajungă cineva, O pricină de întristare, Acela, pentru fiecare, A fost o pricină – vezi bine – Și, nicidecum, doar pentru mine, Pentru că acel om, apoi, V-a întristat chiar și pe voi – Măcar în parte, vreau să zic, Ca să nu spun mai mult, nimic. Destul îi e acuma, iată, Pedeapsa care a fost dată Pentru acel om, mai apoi, De către cei mai mulți din voi. Acum, e bine să-l iertați Și-i bine să îl mângâiați, Ca nu cumva, mâhnirea-i mare S-ajungă-apoi să îl doboare. De-aceea zic – dragii mei frați – Că dragoste, să-i arătați. Scrisoarea mea, gândesc, că are Ca să vă pună la-ncercare, Pentru că vreau să văd de știți, În toate-ascultători, să fiți. Pe cel pe care-l iertați voi, Am să îl iert și eu apoi. Într-adevăr, ce-am iertat eu, Iertat-am pentru voi, mereu, Spre-a fi iertate, ne-ndoios, În fața Domnului Hristos, Ca nu cumva, Satan, apoi, Câștig să aibă, de la noi – Căci știm ceea ce urmărește Și știm ce planuri, el urzește. Când, pentru Evanghelia care Domnul Iisus Hristos o are, La Troua-n urmă, am sosit, Cu toate că am dobândit O înlesnire – cum v-am zis – Și-o ușă-n Domnul s-a deschis, Nu am avut, în duhul meu, Un strop de liniște, căci eu, Pe al meu frate, Tit numit, Acolo, nu l-am întâlnit. De-aceea, de la frați, îndat’, Eu, ziua bună, mi-am luat, Fără zăbavă, și-am pornit Spre Macedonia, zorit.” „Să-I mulțumim, lui Dumnezeu, Care ne poartă, tot mereu, În carul Său – neîndoios – De biruință, în Hristos, Și care-n orice loc, prin noi, Își răspândește, mai apoi, Mireasma cunoștinței lui Și a științei Domnului. În față – noi – la Dumnezeu, Într-adevăr, suntem, mereu, Mireasma care, ne-ndoios, E răspândită de Hristos, Printre cei care, pe pământ, Pe calea mântuirii, sânt Și, totodat’, printre cei care Sunt pe-a pierzaniei cărare: Pentru aceștia-i o mireasmă – Sau mai de grabă, o miasmă – Care le vine, dinspre moarte Și, către ea, are să-i poarte, În timp ce, pentru ceilalți, iată, Este mireasma minunată, A cerului de dimineață, Venind din viață, înspre viață. Și, cine, oare, e de-ajuns, Pentru-acest lucru nepătruns? Noi nu stricăm acel Cuvânt, Al Dumnezeului Cel Sfânt – Așa după cum, bine știm, Că fac mulți alții – ci vorbim Cuvintele lui Dumnezeu – Din partea Lui – șezând mereu, În fața Sa, neîndoios. Astfel vorbim noi, în Hristos, Având, de fiecare dată – În piepturi – inima curată.”
2 Corinteni 2:1-17 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Am judecat să nu vin din nou la voi întristat, căci dacă eu vă întristez pe voi, cine poate să-mi dea bucurie, dacă nu cel care a fost întristat de mine? Și v-am scris aceasta ca atunci când vin să nu am întristare de la cei care trebuiau să-mi facă bucurie și sunt convins cu privire la voi toți că bucuria mea este a voastră, a tuturor. V-am scris în adâncă mâhnire, cu strângere de inimă, și cu multe lacrimi, nu ca să vă întristați, ci ca să cunoașteți iubirea nemărginită pe care o am pentru voi. Dacă cineva a provocat întristare, nu pe mine m-a întristat, ci pe voi toți, cel puțin în parte, ca să nu spun mai mult. Pentru unul ca acesta este destulă pedeapsa dată de cei mai mulți, așa încât este mai bine să-l iertați și să-l mângâiați ca să nu cadă de prea mare tristețe. De aceea vă îndemn să vă arătați iubirea față de el. Pentru aceasta v-am și scris ca să știu din această încercare dacă sunteți ascultători în toate. Însă pe cine îl iertați îl iert și eu și ceea ce am iertat, dacă am iertat ceva, am făcut-o pentru voi în fața lui Cristos, ca să nu ne lăsăm înșelați de Satàna, căci gândurile lui nu ne sunt necunoscute. Când am venit la Tróas pentru evanghelia lui Cristos, chiar dacă mi se deschisese ușa în Domnul, nu am avut liniște în duhul meu pentru că nu l-am găsit pe fratele meu Tit, dar, luându-mi rămas bun de la ei, am plecat spre Macedónia. Mulțumire fie lui Dumnezeu care ne poartă întotdeauna la victorie în Cristos și răspândește prin noi în orice loc mireasma cunoașterii sale. Căci noi suntem înaintea lui Dumnezeu mireasma plăcută a lui Cristos pentru cei care se mântuiesc ca și pentru cei care se pierd. Pentru aceștia suntem mireasma [care duce] de la moarte spre moarte, iar pentru aceia mireasmă [care duce] de la viață spre viață. Și cine este potrivit pentru aceasta? Căci noi nu suntem ca cei mulți care comercializează cuvântul lui Dumnezeu, ci vorbim cu sinceritate în Cristos din partea lui Dumnezeu și în fața lui Dumnezeu.
2 Corinteni 2:1-17 Noua Traducere Românească (NTR)
Astfel, am hotărât în mine însumi să nu mai vin din nou la voi cu întristare. Căci, dacă eu vă întristez, atunci cine îmi va aduce bucurie, dacă nu cel întristat de mine? Și am scris în felul acesta, pentru ca, atunci când voi veni, să nu fiu întristat de cei care ar trebui să mă bucure, căci sunt convins, cu privire la voi toți, că bucuria mea este bucuria voastră, a tuturor. Căci v-am scris cu mult necaz și durere în inimă, printre multe lacrimi, nu ca să vă întristați, ci ca să cunoașteți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi. Dacă cineva a fost un motiv de întristare, nu pe mine m-a întristat, ci, într-o oarecare măsură, ca să nu fiu prea sever, pe voi toți. Este destul pentru acesta pedeapsa dată de cei mai mulți. Astfel, dimpotrivă, ar trebui mai degrabă să-l iertați și să-l încurajați, ca să nu fie copleșit de prea multă întristare. De aceea, vă îndemn să vă reafirmați dragostea față de el. Căci v-am scris și ca să vă pun la încercare și să aflu dacă sunteți ascultători în toate. Pe cine iertați voi, îl iert și eu. Căci ceea ce am iertat, dacă am iertat ceva, a fost de dragul vostru, în prezența lui Cristos, ca să nu-l lăsăm pe Satan să profite de noi, pentru că noi nu suntem în necunoștință de planurile lui. Când am venit la Troa pentru Evanghelia lui Cristos și mi-a fost deschisă o ușă de către Domnul, n-am avut liniște în duhul meu, pentru că nu l-am găsit acolo pe Titus, fratele meu. Astfel, mi-am luat rămas bun de la ei și m-am dus în Macedonia. Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, Care întotdeauna ne face să triumfăm în Cristos și răspândește prin noi, în orice loc, aroma cunoașterii Lui. Căci, pentru Dumnezeu, noi suntem mireasma lui Cristos printre cei ce sunt mântuiți și printre cei ce pier: pentru aceștia, o aromă de la moarte spre moarte, dar pentru aceia, o aromă de la viață spre viață. Și cine este adecvat pentru aceste lucruri? Căci noi nu suntem asemenea celor mulți, care profită de pe urma Cuvântului lui Dumnezeu, ci vorbim înaintea lui Dumnezeu, în Cristos, din sinceritate, ca din partea lui Dumnezeu.
2 Corinteni 2:1-17 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Am hotărât dar în mine să nu mă întorc la voi cu întristare. Căci, dacă vă întristez, de la cine să mă aștept la bucurie, dacă nu de la cel întristat de mine? Și v-am scris cum v-am scris, ca, la venirea mea, să n-am întristare din partea celor ce trebuiau să-mi facă bucurie și sunt încredințat, cu privire la voi toți, că bucuria mea este bucuria voastră a tuturor. V-am scris cu multă mâhnire și strângere de inimă, cu ochii scăldați în lacrimi, nu ca să vă întristați, ci ca să vedeți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi. Dacă a fost cineva o pricină de întristare, nu m-a întristat numai pe mine, ci pe voi toți; cel puțin în parte, ca să nu spun prea mult. Este destul pentru omul acesta pedeapsa care i-a fost dată de cei mai mulți; așa că acum este mai bine să-l iertați și să-l mângâiați, ca să nu fie doborât de prea multă mâhnire. De aceea, vă rog să vă arătați iarăși dragostea față de el, căci v-am scris și cu gândul ca să vă pun la încercare și să văd dacă sunteți ascultători în totul. Dar pe cine iertați voi, îl iert și eu. În adevăr, ce am iertat eu – dacă am iertat ceva – am iertat pentru voi, în fața lui Hristos, ca să nu lăsăm pe Satana să aibă un câștig de la noi, căci nu suntem în neștiință despre planurile lui. Când am ajuns la Troa pentru Evanghelia lui Hristos, măcar că mi se deschisese acolo o ușă în Domnul, n-am avut liniște în duhul meu, fiindcă n-am găsit pe fratele meu Tit; de aceea mi-am luat ziua bună de la frați și am plecat în Macedonia. Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne poartă totdeauna cu carul Lui de biruință în Hristos și care răspândește prin noi în orice loc mireasma cunoștinței Lui. În adevăr, noi suntem înaintea lui Dumnezeu o mireasmă a lui Hristos printre cei ce sunt pe calea mântuirii și printre cei ce sunt pe calea pierzării: pentru aceștia, o mireasmă de la moarte spre moarte; pentru aceia, o mireasmă de la viață spre viață. Și cine este de ajuns pentru aceste lucruri? Căci noi nu stricăm Cuvântul lui Dumnezeu, cum fac cei mai mulți, ci vorbim cu inimă curată, din partea lui Dumnezeu, înaintea lui Dumnezeu, în Hristos.