1 Samuel 17:41-50
1 Samuel 17:41-50 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Filisteanul s-a apropiat puțin câte puțin de David și omul care-i ducea scutul mergea înaintea lui. Filisteanul s-a uitat și, când a zărit pe David, a râs de el, căci nu vedea în el decât un copil cu păr bălai și cu fața frumoasă. Filisteanul a zis lui David: „Ce, sunt câine, de vii la mine cu toiege?” Și, după ce l-a blestemat pe dumnezeii lui, a adăugat: „Vino la mine și voi da carnea ta păsărilor cerului și fiarelor câmpului.” David a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliță și cu pavăză, iar eu vin împotriva ta în Numele Domnului oștirilor, în Numele Dumnezeului oștirii lui Israel, pe care ai ocărât-o. Astăzi, Domnul te va da în mâinile mele, te voi doborî și-ți voi tăia capul; astăzi voi da stârvurile taberei filistenilor păsărilor cerului și fiarelor pământului. Și tot pământul va ști că Israel are un Dumnezeu. Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie, nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului. Și El vă dă în mâinile noastre.” Îndată ce filisteanul a pornit să meargă înaintea lui David, David a alergat pe câmpul de bătaie înaintea filisteanului. Și-a vârât mâna în traistă, a luat o piatră și a aruncat-o cu praștia; a lovit pe filistean în frunte și piatra a intrat în fruntea filisteanului, care a căzut cu fața la pământ. Astfel, cu o praștie și cu o piatră, David a fost mai tare decât filisteanul; l-a trântit la pământ și l-a omorât, fără să aibă sabie în mână.
1 Samuel 17:41-50 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Și filisteanul a înaintat și s-a apropiat de David; și omul care purta scutul mergea înaintea lui. Și când filisteanul s-a uitat și l-a văzut pe David, l-a disprețuit, pentru că era doar un tânăr și rumen și cu o înfățișare frumoasă. Și filisteanul i-a spus lui David: Sunt eu câine, de vii la mine cu toiege? Și filisteanul l-a blestemat pe David pe dumnezeii săi. Și filisteanul i-a spus lui David: Vino la mine și voi da carnea ta păsărilor cerului și fiarelor câmpului. Atunci David a spus filisteanului: Tu vii la mine cu o sabie și cu o suliță și cu un scut; dar eu vin la tine în numele DOMNULUI oștirilor, Dumnezeul armatelor lui Israel, pe care l-ai ocărât. În această zi DOMNUL te va da în mâna mea și te voi lovi și îți voi lua capul; și voi da astăzi trupurile moarte ale oștirii filistenilor păsărilor cerului și fiarelor sălbatice ale pământului; și tot pământul va cunoaște că este un Dumnezeu în Israel. Și toată această adunare va cunoaște că DOMNUL salvează nu cu sabie, nici cu suliță, pentru că bătălia este a DOMNULUI și el vă va da în mâinile noastre. Și s-a întâmplat, după ce filisteanul s-a ridicat și a înaintat și s-a apropiat să îl întâlnească pe David, că David s-a grăbit și a alergat spre armată să îl întâlnească pe filistean. Și David și-a pus mâna în sac și a luat de acolo o piatră și a tras-o cu praștia; și l-a lovit pe filistean în frunte, încât piatra s-a înfipt în fruntea lui; și el a căzut cu fața la pământ. Astfel David l-a învins pe filistean cu o praștie și cu o piatră și l-a lovit pe filistean și l-a ucis; dar nu era nicio sabie în mâna lui David.
1 Samuel 17:41-50 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
Filisteanul s-a apropiat și el de David, iar omul care‑i ducea scutul mergea înaintea lui. Filisteanul s‑a uitat și, când l‑a zărit pe David, l‑a privit cu dispreț, căci nu vedea în el decât un tânăr roșcovan și frumos la înfățișare. Filisteanul i‑a zis lui David: „Oare sunt eu câine, de vii la mine cu toiege?” Apoi filisteanul l‑a blestemat în numele dumnezeilor lui. Filisteanul a adăugat: „Vino încoace, și am să dau carnea ta păsărilor cerului și fiarelor câmpului!” David i‑a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu lance și cu suliță, dar eu vin împotriva ta în Numele DOMNULUI Oștirilor, al Dumnezeului oștirii lui Israel, pe care ai ocărât-o! Astăzi, DOMNUL te va da în mâinile mele, te voi răpune și‑ți voi tăia capul; astăzi voi da stârvurile taberei filistenilor păsărilor cerului și fiarelor pământului. Și tot pământul va ști că există un Dumnezeu în Israel. Și toată adunarea aceasta va ști că DOMNUL nu mântuiește nici prin sabie, nici prin suliță. A DOMNULUI este lupta și El vă dă în mâinile noastre.” Când filisteanul a dat să iasă în întâmpinarea lui David, David s‑a repezit pe câmpul de bătaie ca să dea piept cu filisteanul. Și‑a vârât mâna în traistă, a luat de acolo o piatră, a aruncat‑o cu praștia și l‑a lovit pe filistean în frunte; piatra i‑a intrat în frunte, iar filisteanul s-a prăbușit cu fața la pământ. David, cu o praștie și o piatră, a fost mai tare decât filisteanul; fără să fi avut o sabie în mână, l‑a doborât pe filistean și l‑a omorât.
1 Samuel 17:41-50 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Filisteanul s-a apropiat puțin câte puțin de David, și omul care-i ducea scutul mergea înaintea lui. Filisteanul s-a uitat și, când l-a zărit pe David, a râs de el, căci nu vedea în el decât un copil cu păr bălai și cu fața frumoasă. Filisteanul i-a zis lui David: „Ce! Sunt câine, de vii la mine cu toiege?” Și după ce l-a blestemat pe dumnezeii lui, a adăugat: „Vino la mine, și voi da carnea ta păsărilor cerului și fiarelor câmpului!” David i-a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliță și cu pavăză, dar eu vin împotriva ta în Numele Domnului Oștirilor, în Numele Dumnezeului oștirii lui Israel, pe care ai ocărât-o. Astăzi Domnul te va da în mâinile mele, te voi doborî și-ți voi tăia capul; astăzi voi da stârvurile taberei filistenilor păsărilor cerului și fiarelor pământului. Și tot pământul va ști că Israel are un Dumnezeu. Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie, nici prin suliță. Căci biruința este a Domnului, și El vă dă în mâinile noastre.” Îndată ce filisteanul a pornit să meargă înaintea lui David, David a alergat pe câmpul de bătaie înaintea filisteanului. Și-a vârât mâna în traistă, a luat o piatră și a aruncat-o cu praștia; l-a lovit pe filistean în frunte, și piatra a intrat în fruntea filisteanului, care a căzut cu fața la pământ. Astfel, cu o praștie și cu o piatră, David a fost mai tare decât filisteanul; l-a trântit la pământ și l-a omorât, fără să aibă sabie în mână.
1 Samuel 17:41-50 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Filisteanul se apropia din ce în ce mai mult de David, iar cel care îi transporta scutul, era înaintea lui. Filisteanul a privit; și când l-a văzut pe David, l-a desconsiderat; pentru că el nu era decât un tânăr cu părul roșcat și cu fața frumoasă. El i-a zis lui David: „Oare eu sunt un câine, ca să vii la mine cu bețe?” Apoi a început să îl blesteme invocând numele zeilor lui. Filisteanul i-a mai zis lui David: „Vino la mine; și voi da corpul tău păsărilor zburătoare și animalelor sălbatice de pe câmp!” David i-a răspuns: „Tu vii la mine cu sabie și cu lance; dar eu vin la tine în numele lui Iahve – Cel care mai este numit și Dumnezeul Armatelor. El este Dumnezeul armatelor lui Israel – Cel pe care tu L-ai insultat! Astăzi, Iahve te va face să fii învins și culcat la pământ de mâna mea! Te voi lovi și îți voi tăia capul! Astăzi voi da păsărilor zburătoare și animalelor sălbatice de pe pământ să mănânce din corpurile moarte ale oamenilor din armata filistenilor; și întreg pământul va ști că Israel are un Dumnezeu! Toți cei care sunt adunați aici, vor ști că Iahve nu salvează numai cu sabia și cu lancea – pentru că rezultatul luptei va fi decis de Iahve; și El va face să fiți învinși de noi!” Când filisteanul a început să se apropie de David, acesta a fugit repede spre liniile de luptă, ca să îl întâlnească. David și-a introdus mâna în traistă, de unde a scos o piatră. A aruncat piatra cu ajutorul praștiei; și l-a lovit pe filistean (chiar) în frunte. Acea piatră a pătruns în craniul lui. Filisteanul a căzut cu fața întoarsă spre pământ. Astfel a obținut David victoria împotriva filisteanului. Deși David nu avea sabie, el l-a lovit pe filistean și l-a omorât doar cu o praștie și cu o piatră…
1 Samuel 17:41-50 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
Oșteanu-ndată a pornit, Spre el. În fața lui, mergea Cel care, scutul, îi ducea. Apoi, când s-a apropiat Și când, mai bine, s-a uitat La David, omul a-nceput Să râdă, căci el a văzut Doar un copil – de bună seamă – De care n-avea nici o teamă. Copilul care îi ședea, În față, păr bălai, avea. La trup, fusese mlădios, Iar chipul îi era frumos. Apoi, lui David i-a vorbit: „Câine sunt eu, de ai venit Cu un toiag în fața mea? Este toiag, sau o nuia?” Pe dumnezeul cel pe care Neamul de Filisteni îl are, Pe David, el l-a blestemat Și-n urmă, a adăugat: „Vino la mine, și-am să-ți iau Carnea, căci vreau ca să o dau La fiarele pământului Și păsărilor cerului! David a zis: „Tu vii la mine, Și ai o sabie cu tine. Mai ai și sulița cea mare, Precum și scutul tău cel tare. Dar iată că la tine, eu, În Numele lui Dumnezeu – Al Domnului oștirilor, Din al lui Israel popor – Acuma vin, și-atât îți spun: Află că am să te răpun, Pentru că tu – neîncetat – Ocară doar, ai aruncat, Asupra oștilor pe care, Al nostru Dumnezeu le are. Domnul te dă pe mâna mea! Capul, eu – azi – ți-l voi tăia, Iar stârvurile tuturor, Din oastea Filistenilor, La păsările cerului Și fiarelor pământului, Am să le dau, spre-a fi mâncate, Și toate fi-vor săturate. Pământul va afla, astfel, Cum că poporul Israel, Nu-i singur, pentru că, mereu, Alături lui, e Dumnezeu. Cei care-aici s-au adunat, Au să priceapă, imediat, Că Dumnezeu nu mântuiește Prin sabie, nu izbăvește Prin suliță. El o să dea Izbândă, după cum va vrea, Căci biruința e a Lui. Astfel, prin voia Domnului, Lăsată e oștirea voastră S-ajungă predă-n mâna noastră.” Când Filisteanu-a auzit Aceste vorbe, a pornit, În contra lui, înfuriat. David, spre el, a alergat Și înainte i-a ieșit. O piatră, el și-a pregătit, Pe cari, din traistă, a luat-o Și-n praștie a așezat-o. Din praștie, când a zburat, Piatra aceea s-a-mplântat În fruntea Filisteanului, Frângând elanul omului, Care, pe dată, s-a oprit, Jos – la pământ – fiind trântit. În felu-acesta, s-a văzut Precum că David a putut, Doar cu o praștie, să vie – Și cu o piatră – și să fie Mai tare decât un oștean. El l-a învins pe Filistean, Chiar dacă n-a fost înarmat, Cu sabie, și-mplătoșat.
1 Samuel 17:41-50 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Filisteanul s-a apropiat puțin câte puțin de Davíd, iar omul care-i purta scutul era înaintea lui. Filisteanul s-a uitat fix și, când l-a văzut pe Davíd, l-a disprețuit pentru că era un copil roșcat cu chip frumos. Filisteanul i-a zis lui Davíd: „Oare sunt eu un câine că vii la mine cu o bâtă?”. Apoi filisteanul l-a blestemat pe Davíd pe zeii lui. Filisteanul i-a zis lui Davíd: „Vino la mine și voi da carnea ta păsărilor cerului și animalelor câmpului!”. Davíd i-a zis filisteanului: „Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliță și cu lance; eu vin împotriva ta în numele Domnului Sabaót, Dumnezeul armatelor lui Israél pe care tu l-ai disprețuit. Chiar astăzi Domnul te va da în mâinile mele, te voi lovi și-ți voi tăia capul; voi da cadavrele taberei filisténilor păsărilor cerului și fiarelor pământului. Tot pământul va ști că este un Dumnezeu în Israél. Toată adunarea aceasta va ști că Domnul nu eliberează nici prin sabie, nici prin suliță. Căci al Domnului este războiul și el v-a dat în mâinile noastre”. Când filisteanul s-a ridicat, a mers și s-a apropiat de Davíd, imediat Davíd a alergat la linia de luptă în fața filisteanului. Și-a băgat mâna în traistă, a luat o piatră și a tras cu praștia; l-a lovit pe filistean în frunte, iar piatra s-a înfipt în fruntea filisteanului, care a căzut cu fața la pământ. Davíd a fost mai tare decât filisteanul. Cu o praștie și cu o piatră l-a lovit pe filistean și l-a omorât. Davíd nu avea sabie în mână.
1 Samuel 17:41-50 Noua Traducere Românească (NTR)
Filisteanul se apropia din ce în ce mai mult de David, iar cel ce-i ducea scutul era înaintea lui. Filisteanul s-a uitat și când l-a văzut pe David, l-a disprețuit, căci acesta nu era decât un tinerel roșcat și cu înfățișare frumoasă. El i-a zis lui David: ‒ Sunt eu un câine, de vii la mine cu toiege? Apoi l-a blestemat pe David în numele dumnezeilor săi. Filisteanul i-a zis lui David: ‒ Vino la mine și voi da trupul tău păsărilor cerului și animalelor câmpului. David i-a zis filisteanului: ‒ Tu vii la mine cu sabie, suliță și lance, dar eu vin la tine în Numele DOMNULUI Oștirilor, Dumnezeul armatelor lui Israel, pe Care tu L-ai batjocorit. În ziua aceasta, DOMNUL te va da în mâna mea, te voi lovi și-ți voi tăia capul. Astăzi voi da păsărilor cerului și vietăților pământului cadavrele armatei filistenilor și tot pământul va ști că Israel are un Dumnezeu. Și toți cei care sunt adunați aici vor ști că DOMNUL nu salvează nici prin sabie, nici prin suliță. Căci lupta este a DOMNULUI, iar El vă va da în mâinile noastre. Imediat ce filisteanul a început să se apropie de David, acesta a alergat repede înspre liniile de luptă ca să-l înfrunte. David și-a băgat mâna în traistă de unde a scos o piatră. A aruncat piatra cu ajutorul praștiei și l-a lovit pe filistean în frunte. Piatra a pătruns în fruntea lui, iar el a căzut cu fața la pământ. Astfel, cu o praștie și cu o piatră, David a fost mai tare decât filisteanul. El l-a lovit pe filistean și l-a ucis. David n-a avut nici măcar o sabie în mână.