1 Corinteni 15:12-34
1 Corinteni 15:12-34 Română Noul Testament Interconfesional 2009 (BINT09)
Dacă Hristos este vestit că a înviat din morţi, cum de spun unii dintre voi că nu există înviere din morţi? Dacă nu există înviere a morţilor, nici Hristos n-a înviat! Dacă Hristos nu a înviat, degeaba este şi propovăduirea noastră, degeaba este şi credinţa voastră. Mai mult, suntem dovediţi ca martori mincinoşi ai lui Dumnezeu, căci împotriva lui Dumnezeu am mărturisit că L-a înviat pe Hristos, pe care Dumnezeu, dacă morţii nu învie, nu L-a înviat. Căci dacă morţii nu învie, nici Hristos nu a înviat. Iar dacă Hristos n-a înviat, deşartă este credinţa voastră şi sunteţi încă în păcatele voastre; iar cei care au adormit în Hristos, au pierit. Dacă nădăjduim în Hristos numai în viaţa aceasta, suntem mai de plâns decât toţi oamenii. Dar Hristos a înviat acum, fiind primul rod al învierii dintre cei adormiţi. Şi pentru că printr-un om a venit moartea, tot printr-un om a venit şi învierea morţilor. Căci precum în Adam toţi mor, la fel şi în Hristos toţi vor învia, însă fiecare la rândul lui: Hristos rodul cel dintâi, apoi cei ai lui Hristos, la venirea Lui. Apoi va veni sfârşitul, când Domnul îi va da lui Dumnezeu Tatăl Împărăţia, când se va desfiinţa orice domnie, orice stăpânire şi orice putere. Fiindcă trebuie ca El să domnească până ce îi va pune pe toţi vrăjmaşii Săi sub picioarele Sale. Şi va fi nimicit şi ultimul vrăjmaş, moartea. Căci toate le-a supus sub picioarele Lui. Iar când zice că toate I-au fost supuse , este limpede că toate, afară însă de Cel care I-a supus Lui toate. Iar când toate Îi vor fi supuse, atunci Fiul Însuşi se va supune Celui ce I-a supus Lui totul, ca Dumnezeu să fie totul în toate. Deci ce vor face cei care se botează pentru cei morţi? Dacă morţii nu învie nicicum, atunci de ce se mai botează pentru ei? Iar noi, noi de ce mai înfruntăm primejdii în fiecare clipă? În fiecare zi stau în faţa morţii! Da, într-adevăr, fraţilor, jur pe cinstea pe care o primesc pentru voi în Hristos Iisus, Domnul nostru. Dacă omeneşte vorbind, m-am luptat cu fiarele din Efes, ce folos aş avea dacă morţii nu ar învia? Să mâncăm şi să bem că mâine vom muri. Nu vă amăgiţi! Tovărăşiile rele strică obiceiurile bune. Treziţi-vă cum se cuvine şi nu mai păcătuiţi, fiindcă unii dintre voi nu au cunoaştere de Dumnezeu – spre ruşinea voastră o spun!
1 Corinteni 15:12-34 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Dar dacă Cristos este predicat că a înviat dintre morți, cum spun unii dintre voi că nu este înviere a morților? Dar dacă nu este înviere a morților, atunci Cristos nu a fost înviat. Și dacă Cristos nu a fost înviat, atunci predicarea noastră este deșartă și credința voastră de asemenea deșartă. Și, într-adevăr, suntem găsiți martori falși ai lui Dumnezeu, pentru că am adus mărturie despre Dumnezeu că l-a înviat pe Cristos, pe care nu l-a înviat, dacă așa este că morții nu învie. Căci dacă morții nu învie, atunci Cristos nu a fost înviat. Și dacă nu a fost înviat Cristos, credința voastră este deșartă; voi sunteți încă în păcatele voastre. Atunci și cei ce au adormit în Cristos sunt pierduți. Dacă doar pentru această viață avem speranță în Cristos, suntem cei mai mizerabili dintre toți oamenii. Dar acum, Cristos a fost înviat dintre morți și a devenit primele roade ale celor ce au adormit. Fiindcă întrucât prin om a venit moartea, prin om a venit și învierea morților. Fiindcă așa cum în Adam toți mor, tot astfel, în Cristos toți vor fi înviați. Dar fiecare la rândul lui; Cristos primele roade, apoi cei ai lui Cristos la venirea lui. Atunci va fi venit sfârșitul, când el va fi dat împărăția în mâna lui Dumnezeu, adică Tatălui; când va fi desființat fiecare domnie și fiecare autoritate și putere. Fiindcă el trebuie să domnească până va pune pe toți dușmanii sub picioarele sale. Ultimul dușman nimicit va fi moartea. Fiindcă a supus toate sub picioarele lui. Dar când spune că toate i-au fost supuse, este evident că el, care a supus toate, este exceptat. Și când toate îi vor fi supuse, atunci și Fiul însuși va fi supus celui ce a supus toate sub el, pentru ca Dumnezeu să fie toate în toți. Altfel, ce vor face cei botezați pentru cei morți, dacă morții nu învie nicidecum? De ce sunt botezați atunci pentru cei morți? Și de ce suntem noi în pericol în fiecare oră? Vă avertizez, referitor la bucuria voastră pe care și eu o am în Cristos Isus, Domnul nostru, că mor zilnic. Dacă în felul oamenilor m-am luptat cu fiarele în Efes, care îmi este folosul, dacă nu învie morții? Să mâncăm și să bem, fiindcă mâine murim. Nu vă amăgiți: Vorbirile rele strică obiceiurile bune. Treziți-vă la dreptate și nu păcătuiți! Fiindcă unii nu au cunoașterea despre Dumnezeu; spre rușinea voastră o spun.
1 Corinteni 15:12-34 Ediția Dumitru Cornilescu revizuită 2022 (EDCR)
Iar dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi că nu este o înviere a morților? Dacă nu este o înviere a morților, nici Hristos n‑a înviat. Și dacă Hristos n‑a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică este și credința voastră. Ba încă suntem găsiți martori mincinoși ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisit despre Dumnezeu că L‑a înviat pe Hristos, pe care, de fapt, nu L‑a înviat, dacă este adevărat că morții nu învie. Căci, dacă nu învie morții, nici Hristos n‑a înviat. Iar dacă Hristos n‑a înviat, credința voastră este zadarnică, voi sunteți încă în păcatele voastre și, prin urmare, cei ce au adormit în Hristos sunt pierduți. Dacă numai pentru viața aceasta ne‑am pus nădejdea în Hristos, suntem cei mai de plâns dintre toți oamenii! Dar, de fapt, Hristos a înviat din morți, primul rod dintre cei adormiți. Căci, dacă moartea a venit printr‑un om, tot printr‑un om a venit și învierea morților. Și după cum toți mor în Adam, tot așa toți vor fi aduși la viață în Hristos, dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos – cel dintâi rod, apoi cei ce sunt ai lui Hristos, la venirea Lui. Apoi va veni sfârșitul, când El va da Împărăția în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice căpetenie, orice stăpânire și orice putere. Căci trebuie ca El să împărățească până va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale. Ultimul vrăjmaș care va fi nimicit va fi moartea, căci Dumnezeu a pus totul sub picioarele Lui . Dar când zice că totul I‑a fost supus, se înțelege că în afară de Cel ce I‑a supus totul. Și când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci Însuși Fiul Se va supune Celui ce I‑a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți. Altfel, ce vor face cei care se botează pentru cei morți? Dacă morții nu învie nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morți? Și de ce suntem noi în primejdie în orice clipă? Jur că, după cum am motiv să mă laud cu voi în Hristos Isus, tot astfel sunt zilnic în primejdie de moarte, fraților! Dacă, omenește vorbind, m‑am luptat cu fiarele în Efes, care‑mi este folosul? Dacă nu învie morții, să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri ! Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică obiceiurile bune”! Veniți‑vă în fire cum se cuvine și nu păcătuiți! Căci sunt între voi unii care nu‑L cunosc pe Dumnezeu – spre rușinea voastră o spun!
1 Corinteni 15:12-34 Biblia Dumitru Cornilescu 2024 (EDC100)
Iar dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi că nu este o înviere a morților? Dacă nu este o înviere a morților, nici Hristos n-a înviat. Și dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică, și zadarnică este și credința voastră. Ba încă noi suntem descoperiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisit despre Dumnezeu că El L-a înviat pe Hristos când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morții nu învie. Căci, dacă nu învie morții, nici Hristos n-a înviat. Și dacă n-a înviat Hristos, credința voastră este zadarnică, voi sunteți încă în păcatele voastre și, prin urmare, și cei ce au adormit în Hristos sunt pierduți. Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii! Dar, acum, Hristos a înviat din morți, pârga celor adormiți. Căci, dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit și învierea morților. Și după cum toți mor în Adam, tot așa toți vor învia în Hristos, dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. În urmă va veni sfârșitul, când El va da Împărăția în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire și orice putere. Căci trebuie ca El să împărățească până îi va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale. Vrăjmașul cel din urmă care va fi nimicit va fi moartea. Dumnezeu, într-adevăr, „a pus totul sub picioarele Lui”. Dar când zice că totul I-a fost supus, se înțelege că în afară de Cel ce I-a supus totul. Și când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar și Fiul I Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți. Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morți? Dacă nu învie morții nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morți? Și de ce suntem noi în primejdie în orice clipă? În fiecare zi eu sunt în primejdie de moarte; atât este de adevărat lucrul acesta, fraților, cât este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru. Dacă, vorbind în felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu învie morții, atunci „să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri”. Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică obiceiurile bune.” Veniți-vă în fire cum se cuvine și nu păcătuiți! Căci sunt între voi unii care nu-L cunosc pe Dumnezeu: spre rușinea voastră o spun.
1 Corinteni 15:12-34 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Dar dacă noi predicăm afirmând despre Cristos că a înviat dintre cei morți, cum au ajuns unii dintre voi să afirme că nu există posibilitatea învierii celor care au murit? Dacă nu există o înviere a celor morți, rezultă că nici Cristos nu a înviat. Și dacă El nu a înviat, atunci predicarea noastră este o activitate inutilă, iar credința voastră (bazată pe mesajul predicării noastre) este fără nicio valoare (practică). Apoi, dacă este adevărat că morții nu învie, noi suntem descoperiți ca martori mincinoși, având în vedere afirmația pe care am făcut-o despre Dumnezeu atunci când am declarat că El L-a înviat pe Cristos. Dacă cei care au murit nu mai învie, rezultă că nici Cristos nu a înviat. Și dacă nu a înviat El, atunci credința voastră este inutilă, iar voi încă sunteți în păcatele voastre. O altă implicație a acestui fapt este și aceea că cei care au murit (după ce crezuseră) în Cristos, sunt pierduți. Dacă ne-am pus speranța în Cristos doar pentru această viață (trăită pe pământ), atunci între toți oamenii, noi suntem în cea mai lamentabilă situație. Dar, realitatea este aceasta: Cristos a înviat; și dintre toți cei care „au adormit”, El este primul cu care s-a întâmplat acest lucru – exact ca în cazul fructului care se coace primul. Având în vedere faptul că moartea a venit printr-un om, tot printr-un om a venit și învierea morților. Toți cei care își trăiesc viața în (conformitate cu modelul lui) Adam, mor în mod inevitabil. La fel de sigur este și faptul că toți cei care sunt în Cristos, vor învia! Dar cu fiecare se va întâmpla acest lucru la timpul lui. Primul „fruct” este deja Cristos. Apoi va veni rândul celor care sunt ai Lui. Ei vor învia la (re)venirea Sa. Și totul se va finaliza în momentul în care Cristos, după ce distruge orice conducător, orice autoritate și orice forță existentă, va da Regatul în mâna lui Dumnezeu-Tatăl. Se va întâmpla așa, pentru că trebuie ca El să guverneze până când (Tatăl) Îi va pune toți dușmanii la picioare. Moartea este ultimul dușman care va fi astfel distrus! De fapt, citim (în Scriptură) că „El I-a subordonat totul (lui Cristos), punându-I-le la picioare!” Dar când se spune că I-a fost subordonat totul, se subînțelege că nu se referă și la Cel care I-a facilitat această subordonare. Și, de fapt, atunci când totul I se va fi subordonat Lui, chiar și Fiul Se va supune Celui care Îi subordonase toate lucrurile; pentru ca Dumnezeu să aibă astfel o totală autoritate recunoscută și acceptată de toate ființele din univers. Dacă nu aceasta ar fi realitatea, ce sens are faptul că unii se botează pentru cei morți. Vreau să spun că dacă morții nu învie, de ce se mai botează ei (cei vii) pentru cei care deja au murit? Și oare de ce suntem noi permanent în pericol? Eu trec printr-un pericol de moarte în fiecare zi… Și acest lucru este atât de adevărat ca faptul că am motive (serioase) să mă laud cu voi în Cristos Isus, Stăpânul nostru. Aprecierea oamenilor este că în Efes, eu am avut „o luptă cu animale sălbatice”. Și dacă aceasta este realitatea, oare ce am câștigat? Vreau să spun că dacă nu învie morții, ar fi logic „Să mâncăm și să bem, pentru că mâine vom muri!”… Nu vă înșelați: „Prietenia cu oamenii răi distruge bunele obiceiuri.” Reveniți la un mod normal de viață (creștinească) și nu mai păcătuiți. De fapt, unii dintre voi nu Îl cunosc pe Dumnezeu. Desigur, această constatare este o rușine pentru voi!
1 Corinteni 15:12-34 Biblia în versuri 2014 (BIV2014)
„Dacă se propovăduiește Cum că Iisus Hristos trăiește – Căci a-nviat, din morți apoi – Cum zic dar, unii dintre voi, Că nu există – fraților – O înviere-a morților? Dacă nu este înviere, Atunci vom spune, cu durere, Că nici Hristos n-a înviat. Și dacă e adevărat, Precum că mort este Iisus, Atunci, toate ce vi le-am spus – Tot ce v-am propovăduit – Zadarnice, s-au dovedit. Zadarnică-i credința noastră Și, tot la fel, e și a voastră. Ba încă, fraților, să știți, Că noi suntem descoperiți Ca martori ai lui Dumnezeu, Cari, mincinoși, suntem, mereu; Fiindcă noi, cu toți, am spus, Precum că pe Hristos Iisus, El, dintre morți, L-a înviat, Fără a fi adevărat, Pentru că toată lumea știe, Că morții n-au să mai învie. Căci dacă morții nu-nviază, Atuncea, sigur, că urmează, Ca să se spună, imediat, Că nici Hristos n-a înviat. Iar dacă n-a-nviat Hristos, Credința voastră – ne-ndoios – Este zadarnică, să știți, Pentru că voi sunteți pieriți, În ale voastre mari păcate, Ce nu mai pot a fi iertate. Se poate spune, prin urmare, Precum că toți aceia care Au adormit dar, în Hristos, Pierduți se află, ne-ndoios. Dar dacă noi, însă, ne-am pus, Nădejdea, în Hristos Iisus, Doar pentru viața ce-o avem, Cu siguranță, că suntem, Cei mai nenorociți, aflați Între toți oamenii, dragi frați! Însă, Hristos a înviat! Dintre cei morți, S-a ridicat – Așa după cum bine știți – El, pârga celor adormiți. Căci dacă moartea a venit Prin om, tot astfel, am primit Și învierea morților. După cum, în Adam, toți mor, Toți au să-nvie – cum v-am spus – În Domnul nost’, Hristos Iisus; Dar fiecare – să se știe – La rândul cetei sale-nvie. Hristos e primul rod, venit. Apoi, când El va fi sosit, Vor învia, neîndoios, Toți cei cari sunt ai lui Hristos. În urmă, vine, negreșit, Inevitabilul sfârșit. Împărăția Fiului, Dată va fi, Tatălui Lui – Adică-n mâini la Dumnezeu Care-o va stăpâni mereu. Atuncea, El are să știe, A nimici, orice domnie, Orice puteri de peste fire Și orice fel de stăpânire. El trebuie să-mpărățească, Până când o să reușească, Pe-ai Săi vrăjmași, să îi adune Și-apoi, sub tălpi, să-i poată pune. Vrăjmașul care, negreșit, La urmă, fi-va nimicit, Doar moartea poate ca să fie, Așa precum Scriptura scrie. Iată că Dumnezeu a pus – Exact așa precum a spus – „Totul, sub ale Lui picioare”. Dar să-nțeleagă fiecare, Precum că tot I-a fost supus, Dar nu și Cel ce le-a adus, În astă stare, de-a fi puse. Când toate Îi vor fi supuse, Atuncea, chiar și Fiul Lui Se va supune Tatălui, Care, pe toate, le-a supus – Exact așa precum a spus – Pentru ca astfel, Dumnezeu Să fie totu-n toți, mereu. Altfel, ce fac cei botezați, Pentru cei morți, dragii mei frați? Dacă cei morți nu înviază, Atunci, de ce se mai botează? De ce-n primejdie apoi – În orice clipă – suntem noi? Sunt în primejdie, mereu, Și-n fiecare clipă, eu, De moarte, simt, că sunt vânat. Atât este de-adevărat Lucrul acesta, fraților – Și-l spun, în fața tuturor – Pe cât este de-adevărat Căci, pricină de lăudat, În Domnul nost’, Iisus Hristos, Îmi sunteți voi, neîndoios. Dacă – vorbind în felul lor, Adică al oamenilor – Eu, în Efes, când m-am aflat, Cu fiare-avut-am de luptat; Care mi-ar fi folosu-acum? Căci dacă morții, nicidecum, Nu înviază, pot să zic Că nu mai are rost, nimic. Cel mai bun lucru ce-l avem A-l face, este ca să bem Și să mâncăm. „Să chefuim, Căci mâine, orișicum, murim”. Dar eu vă zic, dragii mei frați, Ca nu cumva să vă-nșelați: „Tovărășii rele”, se spune Că „strică obiceiuri bune”. Veniți-vă, acum, în fire, Treziți-vă, din amorțire Și, ne-ncetat, să vă păziți, Ca să nu mai păcătuiți! Căci unii, dintre voi – zic eu – Nu Îl cunosc pe Dumnezeu, Iar lucrul pe cari vi l-am zis E, spre rușinea voastră, scris.”
1 Corinteni 15:12-34 Versiunea Biblia Romano-Catolică 2020 (VBRC2020)
Iar dacă se vestește că Cristos a înviat din morți, cum spun unii dintre voi că nu există înviere din morți? Iar dacă nu există înviere din morți, nici Cristos nu a înviat. Însă dacă Cristos nu a înviat, zadarnică este predica noastră și zadarnică este credința voastră. Iar noi suntem găsiți martori falși ai lui Dumnezeu pentru că dăm mărturie împotriva lui Dumnezeu, [spunând] că l-a înviat pe Cristos, pe care nu l-a înviat, de vreme ce morții nu învie. Căci dacă morții nu învie, nici Cristos nu a înviat, iar dacă Cristos nu a înviat, credința voastră este zadarnică și voi sunteți încă în păcatele voastre, iar cei care au adormit în Cristos au pierit. Și dacă ne-am pus speranța în Cristos numai în viața aceasta, suntem cei mai [vrednici] de milă dintre toți oamenii. Dar acum, Cristos a înviat din morți, fiind începutul [învierii] celor adormiți. Căci de vreme ce printr-un om [a venit] moartea, tot printr-un om [vine] și învierea din morți. Și după cum toți mor în Adám, tot la fel, în Cristos, toți vor fi readuși la viață. Dar fiecare la rândul lui: cel dintâi Cristos, după aceea cei care sunt ai lui Cristos, la venirea lui, apoi [va fi] sfârșitul, când el va încredința împărăția lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire și putere. Căci el trebuie să domnească până când va pune toți dușmanii sub picioarele lui. Ultimul dușman care va fi nimicit este moartea. De fapt, „toate le-a supus sub picioarele lui”. Însă când spune că „toate le-a supus”, este evident că în afară de cel care i-a supus lui toate. Iar când toate îi vor fi supuse, atunci și el, Fiul, se va supune celui care i-a supus lui toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți. Și apoi ce vor face cei care sunt botezați pentru cei morți? Dacă într-adevăr morții nu învie, de ce se mai botează pentru ei? Iar noi de ce să riscăm la orice oră? În fiecare zi eu sunt în pericol de moarte, fraților, o jur pe mândria mea care sunteți voi, pe care o am în Cristos Isus, Domnul nostru. Dacă numai din [motive] umane m-am luptat împotriva fiarelor în Éfes, la ce-mi folosește? Atunci, dacă morții nu învie, „să mâncăm și să bem căci mâine vom muri!”. Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică bunele moravuri”. Veniți-vă cu adevărat în fire și nu păcătuiți, pentru că sunt unii care nu au cunoașterea lui Dumnezeu: o spun spre umilirea voastră!
1 Corinteni 15:12-34 Noua Traducere Românească (NTR)
Dar, dacă Cristos este predicat ca fiind înviat dintre cei morți, cum spun unii dintre voi că nu există o înviere a celor morți? Dacă nu există o înviere a celor morți, atunci nici Cristos n-a fost înviat. Iar dacă Cristos n-a fost înviat, atunci predicarea noastră este în zadar și în zadar este și credința voastră. Mai mult, noi suntem găsiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu, pentru că am depus mărturie despre Dumnezeu că L-a înviat pe Cristos, pe Care, de fapt, nu L-a înviat, dacă într-adevăr cei morți nu sunt înviați. Căci, dacă morții nu sunt înviați, atunci nici Cristos n-a fost înviat, iar dacă Cristos n-a fost înviat, atunci credința voastră este inutilă, iar voi sunteți încă în păcatele voastre. Prin urmare, și cei care au adormit în Cristos sunt pierduți. Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus speranța în Cristos, atunci suntem cei mai jalnici dintre toți oamenii! Însă acum, Cristos a fost înviat dintre cei morți, fiind primul rod dintre cei care au murit. Căci, având în vedere că moartea a venit printr-un om, tot printr-un Om a venit și învierea dintre cei morți. Căci așa cum, în Adam, toți mor, tot astfel, în Cristos, toți vor fi înviați, însă fiecare la rândul lui. Primul rod este Cristos, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Cristos. După aceea va veni sfârșitul, când El Îi va încredința Împărăția lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi distrus orice conducere și orice autoritate și putere. Căci El trebuie să domnească până când Își va supune toți dușmanii. Ultimul dușman care va fi distrus este moartea. Căci El „I-a supus totul“. Dar, când se spune că totul I-a fost supus, este limpede că în afară de Cel Ce I-a supus totul. Când totul Îi va fi fost supus, atunci Însuși Fiul I Se va supune Celui Ce I le-a supus pe toate, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți. Altfel, ce vor face cei care sunt botezați pentru cei morți? Dacă morții nu sunt înviați deloc, de ce mai sunt botezați ei pentru cei morți? Și de ce suntem noi în pericol tot timpul? Sunt în pericol de moarte în fiecare zi. Acest lucru este sigur, fraților, întocmai ca lauda pe care o am cu voi în Cristos Isus, Domnul nostru. Dacă m-am luptat doar în felul oamenilor cu „fiarele“ în Efes, care este câștigul meu? Dacă cei morți nu sunt înviați, atunci: „Să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri!“. Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică obiceiurile bune!“. Veniți-vă în fire cum se cuvine și nu mai păcătuiți. Căci unii dintre voi trăiesc în ignoranță față de Dumnezeu. Spre rușinea voastră o spun.
1 Corinteni 15:12-34 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
Iar dacă se propovăduiește că Hristos a înviat din morți, cum zic unii dintre voi că nu este o înviere a morților? Dacă nu este o înviere a morților, nici Hristos n-a înviat. Și dacă n-a înviat Hristos, atunci propovăduirea noastră este zadarnică și zadarnică este și credința voastră. Ba încă noi suntem descoperiți și ca martori mincinoși ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisit despre Dumnezeu că El a înviat pe Hristos, când nu L-a înviat, dacă este adevărat că morții nu înviază. Căci, dacă nu înviază morții, nici Hristos n-a înviat. Și dacă n-a înviat Hristos, credința voastră este zadarnică, voi sunteți încă în păcatele voastre și, prin urmare, și cei ce au adormit în Hristos sunt pierduți. Dacă numai pentru viața aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociți dintre toți oamenii! Dar acum, Hristos a înviat din morți, pârga celor adormiți. Căci dacă moartea a venit prin om, tot prin om a venit și învierea morților. Și după cum toți mor în Adam, tot așa, toți vor învia în Hristos, dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos este cel dintâi rod, apoi, la venirea Lui, cei ce sunt ai lui Hristos. În urmă, va veni sfârșitul, când El va da Împărăția în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice domnie, orice stăpânire și orice putere. Căci trebuie ca El să împărățească până va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale. Vrăjmașul cel din urmă care va fi nimicit va fi moartea. Dumnezeu, în adevăr, „a pus totul sub picioarele Lui”. Dar când zice că totul I-a fost supus, se înțelege că afară de Cel ce I-a supus totul. Și când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar și Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți. Altfel, ce ar face cei ce se botează pentru cei morți? Dacă nu înviază morții nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morți? Și de ce suntem noi în primejdie în orice clipă? În fiecare zi, eu sunt în primejdie de moarte; atât este de adevărat lucrul acesta, fraților, cât este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru. Dacă, vorbind în felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu înviază morții, atunci „să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri”. Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică obiceiurile bune.” Veniți-vă în fire cum se cuvine și nu păcătuiți! Căci sunt între voi unii care nu cunosc pe Dumnezeu, spre rușinea voastră o spun.