1 Corinteni 12:1-26
1 Corinteni 12:1-26 Biblia Traducerea Fidela 2015 (BTF2015)
Dar despre darurile spirituale, fraților, nu vă voiesc neștiutori. Știți că erați neamuri, duși la idoli necuvântători, așa cum erați conduși. De aceea vă fac cunoscut că nimeni, vorbind prin Duhul lui Dumnezeu, nu spune: Isus este blestemat; și nimeni nu poate spune că Isus este Domnul, decât prin Duhul Sfânt. Și sunt diversități ale darurilor, dar același Duh; Și sunt diferențe ale serviciilor, dar același Domn; Și sunt diversități ale lucrărilor, dar este același Dumnezeu, care lucrează toate în toți. Dar manifestarea Duhului este dată fiecăruia spre folos. Fiindcă unuia îi este dat, prin Duhul, cuvântul înțelepciunii; și altuia cuvântul cunoașterii, prin același Duh; Și altuia credința prin același Duh; și altuia darurile vindecării prin același Duh; Și altuia lucrarea miracolelor; și altuia profeție; și altuia discernerea duhurilor; și altuia diferite limbi; și altuia traducerea limbilor. Dar toate acestea le lucrează unul și același Duh, împărțind fiecăruia în parte așa cum voiește. Fiindcă după cum trupul este unul și are multe membre, și toate membrele acelui singur trup, fiind multe, sunt un singur trup, tot așa este și Cristos. Căci de un singur Duh noi toți suntem botezați într-un singur trup, fie iudei sau greci, fie robi sau liberi; și toți am fost făcuți să bem într-un singur Duh. Fiindcă trupul nu este un singur membru, ci mai multe. Dacă piciorul ar spune: Pentru că nu sunt mână, nu sunt din trup; nu este pentru aceasta din trup? Și dacă urechea ar spune: Pentru că nu sunt ochi, nu sunt din trup; nu este pentru aceasta din trup? Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul? Dar acum Dumnezeu a pus membrele, pe fiecare dintre ele, în trup, așa cum a voit. Și dacă toate ar fi un singur membru, unde ar fi trupul? Dar acum sunt multe membre, dar un singur trup. Și ochiul nu poate spune mâinii: Nu am nevoie de tine; sau din nou, capul, picioarelor: Nu am nevoie de voi. Dar mai mult, membrele trupului care par a fi mai slabe sunt necesare. Și acele membre ale trupului, pe care le considerăm a fi mai puțin demne de cinste, pe acestea le înconjurăm cu mai multă cinste, și membrele noastre lipsite de frumusețe au mai multă frumusețe. Fiindcă membrele noastre frumoase nu au nevoie de podoabe. Dar Dumnezeu a întocmit trupul dând mai multă cinste acelui lipsit de cinste, Ca nu cumva să fie dezbinare în trup, ci membrele să se îngrijească deopotrivă unele de altele. Și dacă un membru suferă, toate membrele suferă cu el; sau dacă unui membru îi este dată cinste, toate membrele se bucură împreună cu el.
1 Corinteni 12:1-26 Biblia în Versiune Actualizată 2018 (BVA)
Fraților, vă scriu acum și despre darurile spirituale; pentru că nu vreau să fiți neinformați cu privire la ele. Știți că atunci când erați păgâni, erați ghidați în mod greșit de practica închinării la idolii muți. Dar acum vreau să înțelegeți că nimeni care spune „Isus să fie anatema!”, nu poate face această afirmație fiind inspirat de Spiritul lui Dumnezeu. Iar când cineva declară că „Isus este Stăpânul!”, nu poate vorbi decât prin inspirația Spiritului Sfânt. Deși sunt oferite mai multe daruri spirituale, există un singur Spirit de la care provin ele. Sunt diferite slujbe (spirituale), dar ele sunt administrate de același Stăpân. Există o diversitate de activități (spirituale), dar ele sunt realizate în fiecare (creștin) de același Dumnezeu. Manifestându-se în fiecare, Spiritul lucrează pentru beneficiul celorlalți (creștini). Concret, Spiritul oferă unuia capacitatea de a vorbi cu înțelepciune; iar altuia, același Spirit îi dă abilitatea de a facilita creșterea în cunoaștere (a celorlalți) prin mesajul lui verbal. Unul primește (ca dar spiritual) credința de la același Spirit care oferă altuia darul de vindecare. Un creștin primește darul care îi conferă capacitatea de a face lucruri miraculoase, iar altuia i se dă profeția ca dar spiritual personal, în timp ce un altul primește abilitatea discernământului cu privire la proveniența spiritelor. Unuia i se oferă darul de a vorbi în diferite limbi, iar altuia pe acela al interpretării limbilor. Toate (aceste daruri spirituale) provin de la același Spirit care decide în mod suveran ce să ofere fiecăruia. Corpul uman este o unitate formată din mai multe părți care îl compun. La fel este și (ce a făcut) Cristos. Vreau să spun că noi am fost „botezați” toți de un singur Spirit, formând astfel un singur Organism – indiferent că (din punct de vedere etnic) suntem iudei sau greci, (iar din punct de vedere social, suntem) sclavi sau oameni liberi. Și tuturor ni s-a oferit posibilitatea „să bem” dintr-un singur Spirit. Este evident faptul că organismul uman nu este format dintr-un singur organ, ci din mai multe. Dacă piciorul ar spune „Pentru că nu sunt mână, nu aparțin corpului!”, înseamnă oare că își revendică în mod justificat posibilitatea să nu fie parte componentă a lui? Dacă urechea ar spune: „Pentru că nu sunt ochi, nu fac parte din acest organism!”, oare ar putea ea să nu aparțină lui doar pentru acest motiv? Dacă întregul corp ar fi format numai din ochi, unde ar fi auzul? Și dacă organismul ar fi format numai din sistemul biologic care facilitează auzul, unde ar fi cel care face posibil mirosul? În realitate, Dumnezeu a distribuit în mod suveran un loc corespunzător pentru fiecare organ al corpului uman. Dacă totul ar fi un singur organ, nu se mai poate vorbi despre un corp. Dar, de fapt, există multe părți componente care formează corpul (uman). Ochiul nu poate spune mâinii „Nu am nevoie de tine!”; iar capul nu poate spune picioarelor „Nu am nevoie de voi!”. De fapt, tocmai acele organe ale corpului nostru considerate mai slabe, ne sunt indispensabile; iar cele pe care le apreciem mai puțin, ajung să fie tratate cu un mai mare respect prin felul în care ne îmbrăcăm (corpul). Astfel, noi acordăm de fapt mai multă atenție acelor părți ale corpului nostru pe care nu le expunem direct privirii, în timp ce acele părți ale lui considerate deja frumoase, nu au nevoie de o atenție specială. Dumnezeu este Cel care a conceput corpul în acest mod, ca să ofere mai multă onoare acelor organe care (inițial) nu o au. Astfel este eliminată posibilitatea „dezbinării” organismului; și acest lucru este posibil prin faptul că organele vor fi preocupate unele de altele. În consecință, dacă un organ al corpului suferă ceva negativ, toate celelalte sunt afectate împreună cu el; iar atunci când un organ este onorat, toate celelalte părți componente ale organismului „se bucură” împreună cu el.
1 Corinteni 12:1-26 Noua Traducere Românească (NTR)
Cu privire la darurile spirituale, fraților, nu vreau să fiți în necunoștință. Voi știți că, atunci când erați păgâni, erați ademeniți spre idolii cei muți, după cum erați călăuziți. De aceea, vă fac cunoscut că nimeni care vorbește prin Duhul lui Dumnezeu nu spune: „Isus să fie blestemat!“ și, de asemenea, nimeni nu poate să spună: „Isus este Domn!“ decât prin Duhul Sfânt. Există o diversitate de daruri, însă este Același Duh. Există o diversitate de slujiri, însă este Același Domn. Există o diversitate de lucrări, însă este Același Dumnezeu, Cel Care le înfăptuiește pe toate în toți. Și fiecăruia îi este dată manifestarea Duhului pentru folosul tuturor. Unuia îi este dat, prin Duhul, cuvântul înțelepciunii, altuia cuvântul cunoașterii, potrivit Aceluiași Duh, altuia credință, prin Același Duh, altuia daruri de vindecare, prin Unul și Același Duh, altuia puterea de a înfăptui minuni, altuia profeția, altuia discernerea duhurilor, altuia vorbirea în diferite limbi, altuia traducerea limbilor. Toate acestea le înfăptuiește Unul și Același Duh, Care oferă fiecăruia în parte, după cum dorește. Căci, așa cum trupul este unul și are multe părți, iar toate părțile lui, deși sunt multe, alcătuiesc un singur trup, la fel este și Cristos. Într-adevăr, noi toți am fost botezați într-un singur Duh, ca să fim un singur trup, fie iudei, fie greci, fie sclavi, fie oameni liberi, și la toți ni s-a dat să bem dintr-un singur Duh. Căci trupul nu este alcătuit numai dintr-o singură parte, ci din mai multe. Dacă piciorul ar spune: „Pentru că nu sunt mână, nu sunt din trup“, nu este tocmai de aceea parte din trup? Dacă urechea ar spune: „Pentru că nu sunt ochi, nu sunt din trup“, nu este tocmai de aceea parte din trup? Dacă întreg trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă întreg trupul ar fi auz, unde ar fi mirosul? De fapt, când Dumnezeu a creat părțile trupului, le-a pus pe fiecare în trup așa cum a dorit. Dacă însă toate ar fi o singură parte, unde ar fi trupul? De aceea sunt mai multe părți, dar un singur trup. Ochiul nu-i poate spune mâinii: „N-am nevoie de tine!“, iar capul nu le poate spune picioarelor: „N-am nevoie de voi!“. Dimpotrivă, acele părți ale trupului, care par mai slabe, sunt absolut necesare, iar acele părți ale trupului, care ni se par mai puțin demne de onoare, le îmbrăcăm cu mai multă onoare. Și părțile mai puțin plăcute ale trupului nostru au parte de mai multă frumusețe, în timp ce părțile plăcute ale trupului nostru n-au nevoie de aceasta. Dumnezeu a alcătuit trupul în așa fel încât a dat o mai mare onoare părților lipsite de onoare, ca să nu fie nicio dezbinare în trup, ci părțile trupului să aibă aceeași grijă unele față de celelalte. Dacă o parte a trupului suferă, toate părțile suferă împreună cu ea; dacă o parte a trupului este prețuită, toate părțile se bucură împreună cu ea.
1 Corinteni 12:1-26 Biblia sau Sfânta Scriptură cu Trimiteri 1924, Dumitru Cornilescu (VDC)
În ce privește darurile duhovnicești, fraților, nu voiesc să fiți în necunoștință. Când erați păgâni, știți că vă duceați la idolii cei muți, după cum erați călăuziți. De aceea vă spun că nimeni, dacă vorbește prin Duhul lui Dumnezeu, nu zice: „Isus să fie anatema!” Și nimeni nu poate zice: „Isus este Domnul” decât prin Duhul Sfânt. Sunt felurite daruri, dar este același Duh; sunt felurite slujbe, dar este același Domn; sunt felurite lucrări, dar este același Dumnezeu, care lucrează totul în toți. Și fiecăruia i se dă arătarea Duhului spre folosul altora. De pildă, unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înțelepciune; altuia, să vorbească despre cunoștință datorită aceluiași Duh; altuia, credința prin același Duh; altuia, darul tămăduirilor prin același Duh; altuia, puterea să facă minuni; altuia, prorocia; altuia, deosebirea duhurilor; altuia, felurite limbi; și altuia, tălmăcirea limbilor. Dar toate aceste lucruri le face unul și același Duh, care dă fiecăruia în parte cum voiește. Căci, după cum trupul este unul și are multe mădulare și după cum toate mădularele trupului, măcar că sunt mai multe, sunt un singur trup, tot așa este și Hristos. Noi toți, în adevăr, am fost botezați de un singur Duh, ca să alcătuim un singur trup, fie iudei, fie greci, fie robi, fie slobozi, și toți am fost adăpați dintr-un singur Duh. Astfel, trupul nu este un singur mădular, ci mai multe. Dacă piciorul ar zice: „Fiindcă nu sunt mână, nu sunt din trup”, nu este pentru aceasta din trup? Și dacă urechea ar zice: „Fiindcă nu sunt ochi, nu sunt din trup”, nu este pentru aceasta din trup? Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi auzul? Dacă totul ar fi auz, unde ar fi mirosul? Acum dar, Dumnezeu a pus mădularele în trup, pe fiecare așa cum a voit El. Dacă toate ar fi un singur mădular, unde ar fi trupul? Fapt este că sunt mai multe mădulare, dar un singur trup. Ochiul nu poate zice mâinii: „N-am trebuință de tine”; nici capul nu poate zice picioarelor: „N-am trebuință de voi.” Ba mai mult, mădularele trupului care par mai slabe sunt de neapărată trebuință. Și părțile trupului care par vrednice de mai puțină cinste le îmbrăcăm cu mai multă podoabă. Așa că părțile mai puțin frumoase ale trupului nostru capătă mai multă frumusețe, pe când cele frumoase n-au nevoie să fie împodobite. Dumnezeu a întocmit trupul în așa fel ca să dea mai multă cinste mădularelor lipsite de cinste, pentru ca să nu fie nicio dezbinare în trup, ci mădularele să îngrijească deopotrivă unele de altele. Și dacă suferă un mădular, toate mădularele suferă împreună cu el; dacă este prețuit un mădular, toate mădularele se bucură împreună cu el.