Geneza 39:6-20

Și a lăsat tot ce avea în mâna lui Iosif; și nu știa ce avea, în afară de pâinea pe care o mânca. Iar Iosif era frumos la statură și plăcut la vedere. Și s-a întâmplat, după aceste lucruri că soția stăpânului său și-a aruncat ochii pe Iosif; și ea a spus: Culcă-te cu mine. Dar el a refuzat și a spus soției stăpânului său: Iată, pe stăpânul meu nu îl interesează ce este cu mine în casă și a încredințat în mâna mea tot ce are; Nu este nimeni mai mare în această casă decât mine; nici nu mi-a oprit nimic decât pe tine, deoarece tu ești soția lui; cum atunci să pot eu face această mare răutate și să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu? Și s-a întâmplat, cum vorbea cu Iosif zi de zi, că el nu i-a dat ascultare să se culce lângă ea, sau să fie cu ea. Și s-a întâmplat, cam în acest timp, că Iosif a intrat în casă să își facă lucrul; și niciunul dintre bărbații casei nu era acolo în casă. Iar ea l-a prins de haină, spunând: Culcă-te cu mine; iar el și-a lăsat haina în mâna ei și a fugit și a ieșit afară. Și s-a întâmplat, când a văzut ea că el și-a lăsat haina în mâna ei și a fugit afară, Că a chemat bărbații din casa ei și le-a vorbit, spunând: Vedeți, el a adus un evreu la noi ca să ne batjocorească; el a intrat la mine să se culce cu mine și eu am strigat cu voce tare. Și s-a întâmplat, când el a auzit că am ridicat vocea și am strigat, că și-a lăsat haina cu mine și a fugit și a ieșit afară. Și a așezat haina lui lângă ea, până când domnul lui a venit acasă. Și a vorbit cu el conform acestor cuvinte, spunând: Servitorul evreu, pe care l-ai adus la noi, a intrat la mine să mă batjocorească. Și s-a întâmplat, pe când mi-am ridicat vocea și am strigat, că și-a lăsat haina cu mine și a fugit afară. Și s-a întâmplat, când stăpânul lui a auzit cuvintele soției sale, pe care ea i le-a vorbit, spunând: Astfel mi-a făcut servitorul tău; că furia lui s-a aprins. Și stăpânul lui Iosif l-a luat și l-a pus în închisoare, un loc unde prizonierii împăratului erau legați; iar el era acolo în închisoare.