1 Împărați 20
20
1Și Ben-Hadad, împăratul Siriei, și-a adunat toată oștirea lui; și erau treizeci și doi de împărați cu el, și cai și care; și s-a urcat și a asediat Samaria și s-a războit împotriva ei.
2Și a trimis mesageri la Ahab, împăratul lui Israel, în cetate, și i-a spus: Astfel spune Ben-Hadad:
3Argintul tău și aurul tău sunt ale mele; soțiile tale de asemenea și copiii tăi cei mai plăcuți sunt ai mei.
4Și împăratul lui Israel a răspuns și a zis: Domnul meu, împărate, conform spusei tale, eu, și tot ceea ce am, sunt al tău.
5Și mesagerii s-au întors și au zis: Astfel vorbește Ben-Hadad, spunând: Deși am trimis la tine, spunând: Să îmi dai argintul tău și aurul tău și soțiile tale și copiii tăi;
6Totuși voi trimite pe servitorii mei la tine mâine, cam în acest timp, și ei vor cerceta casa ta și casele servitorilor tăi; și va fi astfel: că orice este plăcut în ochii tăi, ei vor pune în mâna lor și vor lua.
7Atunci împăratul lui Israel a chemat pe toți bătrânii țării și a spus: Cunoașteți, vă rog, și vedeți cum acest om caută ticăloșie, pentru că a trimis la mine după soțiile mele și după copiii mei și după argintul meu și după aurul meu și nu l-am refuzat.
8Și toți bătrânii și tot poporul i-au zis: Să nu îi dai ascultare, nici să nu consimți.
9De aceea el a spus mesagerilor lui Ben-Hadad: Spuneți domnului meu, împăratul: Pentru tot ce ai trimis la servitorul tău la început voi face; dar acest lucru nu pot să îl fac. Și mesagerii au plecat și i-au adus din nou cuvânt.
10Și Ben-Hadad a trimis la el și a spus: Astfel să îmi facă dumnezeii și încă mai mult, dacă țărâna Samariei va fi suficientă să umple mâna întregului popor care mă urmează.
11Și împăratul lui Israel a răspuns și a zis: Spuneți-i: Să nu se fălească cel care își încinge armura ca cel care și-o dă jos.
12Și s-a întâmplat, când Ben-Hadad a auzit acest mesaj, pe când el bea, el și împărații lui în corturi, că a spus servitorilor săi: Desfășurați-vă de bătălie. Și ei s-au desfășurat de bătălie împotriva cetății.
13Și, iată, a venit un profet la Ahab, împăratul lui Israel, spunând: Astfel spune DOMNUL: Ai văzut tu toată această mare mulțime? Iată, o voi da în mâna ta în această zi; și tu vei cunoaște că eu sunt DOMNUL.
14Și Ahab a spus: Prin cine? Iar el a spus: Astfel spune DOMNUL: Prin tinerii prinților provinciilor. Apoi el a spus: Cine va începe bătălia? Iar el a răspuns: Tu.
15Atunci el a numărat pe tinerii prinților provinciilor, și ei au fost două sute treizeci și doi; și, după ei a numărat tot poporul, pe toți copiii lui Israel, șapte mii.
16Și au ieșit la amiază. Dar Ben-Hadad bea și se îmbăta în corturi, el și împărații, cei treizeci și doi de împărați, care îl ajutau.
17Și tinerii prinților provinciilor au ieșit cei dintâi; și Ben-Hadad a trimis și i-au spus, zicând: Au ieșit niște bărbați din Samaria.
18Și el a spus: Dacă au ieșit pentru pace, prindeți-i vii; și dacă au ieșit pentru război, prindeți-i vii.
19Astfel, acești tineri ai prinților provinciilor au ieșit din cetate, ei și armata care îi urma.
20Și au ucis, fiecare pe omul lui; și sirienii au fugit; și Israel i-a urmărit; și Ben-Hadad, împăratul Siriei, a scăpat pe un cal cu călăreții.
21Și împăratul lui Israel a ieșit și a lovit caii și carele și a ucis pe sirieni cu un mare măcel.
22Și profetul a venit la împăratul lui Israel și i-a spus: Du-te, întărește-te și însemnează și vezi ce faci, pentru că la întoarcerea anului împăratul Siriei se va urca împotriva ta.
23Și servitorii împăratului Siriei i-au spus: Dumnezeii lor sunt dumnezei ai dealurilor; de aceea au fost mai tari decât noi; dar să luptăm împotriva lor în câmpie și cu siguranță noi vom fi mai tari decât ei.
24Și fă acest lucru: Scoate pe împărați, pe fiecare om din locul său, și pune căpetenii în locul lor;
25Și numără-ți o armată, ca armata pe care ai pierdut-o, cal pentru cal și car pentru car; și vom lupta împotriva lor în câmpie și cu siguranță noi vom fi mai tari decât ei. Și el a dat ascultare vocii lor și a făcut astfel.
26Și s-a întâmplat, la întoarcerea anului, că Ben-Hadad a numărat pe sirieni și s-a urcat la Afec, pentru a lupta împotriva lui Israel.
27Și copiii lui Israel au fost numărați și erau toți prezenți și au mers împotriva lor; și copiii lui Israel și-au înălțat corturile în fața lor ca două turme mici de iezi, dar sirienii umpleau țara.
28Și a venit un om al lui Dumnezeu și a vorbit împăratului lui Israel și a spus: Astfel spune DOMNUL: Pentru că sirienii au zis: DOMNUL este Dumnezeu al dealurilor dar nu este Dumnezeu al văilor, de aceea voi da toată această mare mulțime în mâna ta și veți cunoaște că eu sunt DOMNUL.
29Și și-au înălțat corturile unii în fața altora șapte zile. Și astfel a fost, că în ziua a șaptea bătălia a început; și copiii lui Israel au ucis dintre sirieni o sută de mii de pedeștri într-o singură zi.
30Dar restul au fugit la Afec în cetate; și acolo un zid a căzut peste douăzeci și șapte de mii dintre bărbații care erau rămași. Și Ben-Hadad a fugit și a intrat în cetate într-o camera dinăuntru.
31Și servitorii săi i-au spus: Iată acum, am auzit că împărații casei lui Israel sunt împărați milostivi; să ne punem, te rog, sac peste coapse și funii pe capete și să ieșim înaintea împăratului lui Israel; poate că te va lăsa cu viața.
32Astfel s-au încins cu sac peste coapsele lor și au pus funii pe capetele lor și au venit la împăratul lui Israel și au spus: Servitorul tău Ben-Hadad spune: Te rog, lasă-mă să trăiesc. Iar el a spus: Mai este încă în viață? El este fratele meu.
33Și oamenii au căutat cu atenție la cuvintele lui, dacă vreun lucru va ieși de la el, și au prins în grabă aceasta și au zis: Fratele tău, Ben-Hadad. Atunci el a spus: Mergeți, aduceți-l. Atunci Ben-Hadad a ieșit la el, iar el l-a făcut să se urce în car.
34Și Ben-Hadad i-a spus: Cetățile, pe care le-a luat tatăl meu de la tatăl tău, le voi înapoia; și îți vei face străzi în Damasc, precum tatăl meu a făcut în Samaria. Atunci, Ahab a spus: Eu te voi trimite cu acest legământ. Astfel el a făcut legământ cu el și l-a trimis.
35Și un anume bărbat dintre fiii profeților a spus aproapelui său în cuvântul DOMNULUI: Lovește-mă, te rog. Și bărbatul a refuzat să îl lovească.
36Atunci i-a spus: Pentru că nu ai ascultat de vocea DOMNULUI, iată, imediat ce te vei fi depărtat de la mine, un leu te va ucide. Și imediat ce s-a depărtat de la el, un leu l-a găsit și l-a ucis.
37Apoi a găsit un alt bărbat și i-a spus: Lovește-mă, te rog. Și bărbatul l-a lovit, astfel încât prin lovire l-a rănit.
38Astfel, profetul a plecat și l-a așteptat pe împărat pe cale și s-a deghizat cu cenușă pe fața lui.
39Și pe când trecea împăratul, a strigat către împărat și a spus: Servitorul tău a ieșit în mijlocul luptei; și, iată, un om s-a abătut și a adus la mine un om și a spus: Păzește pe acest om; dacă va lipsi cumva, atunci viața ta va fi pentru viața lui sau altfel îmi vei plăti un talant de argint.
40Și pe când servitorul tău era ocupat încoace și încolo, el a dispărut. Și împăratul lui Israel i-a spus: Aceasta îți este judecata; tu însuți ai hotărât-o.
41Și el s-a grăbit și și-a luat cenușa de pe fața lui; și împăratul lui Israel l-a recunoscut că era dintre profeți.
42Iar el i-a spus: Astfel spune DOMNUL: Pentru că ai dat drumul din mâna ta unui om pe care l-am rânduit în întregime nimicirii, de aceea viața ta va merge pentru viața lui și poporul tău pentru poporul lui.
43Și împăratul lui Israel a mers la casa lui trist și nemulțumit și a venit în Samaria.
Selectat acum:
1 Împărați 20: BTF2015
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2015 Dr. Brian J. Nibbe, Sr.