Luca 1:18-25

Zaharia i-a zis îngerului: „Din ce voi cunoaște lucrul acesta? Fiindcă eu sunt bătrân, și nevasta mea este înaintată în vârstă.” Drept răspuns, îngerul i-a zis: „Eu sunt Gavril, care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimis să-ți vorbesc și să-ți aduc această veste bună. Iată că vei fi mut și nu vei putea vorbi, până în ziua când se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că n-ai crezut cuvintele mele, care se vor împlini la vremea lor.” Norodul însă îl aștepta pe Zaharia și se mira de zăbovirea lui în Templu. Când a ieșit afară, nu putea să le vorbească; și au înțeles că avusese o vedenie în Templu. El le făcea semne întruna și a rămas mut. După ce i s-au împlinit zilele de slujbă, Zaharia s-a dus acasă. Peste câtva timp, Elisabeta, nevasta lui, a rămas însărcinată și s-a ținut ascunsă de tot cinci luni. Căci zicea ea: „Iată ce mi-a făcut Domnul când Și-a aruncat ochii spre mine, ca să-mi ia ocara dintre oameni.”

Planuri de citire și Devoționale gratuite în legătură cu Luca 1:18-25