Iacov 2
2
Osândirea deosebirilor după înfățișare
1Frații mei, să nu țineți credința Domnului nostru Isus Hristos, Domnul slavei, căutând#1Cor. 2:8. la fața omului#Lev. 19:15. Deut. 1:17; 16:19. Prov. 24:23; 28:21. Mat. 22:16. Vers. 9 Iuda 16.! 2Căci, de pildă, dacă intră în adunarea voastră un om cu un inel de aur și cu o haină strălucitoare și intră și un sărac îmbrăcat prost, 3și voi puneți ochii pe cel ce poartă haina strălucitoare și-i ziceți: „Tu șezi în locul acesta bun!”, și apoi îi ziceți săracului: „Tu stai acolo în picioare!” sau: „Șezi jos la picioarele mele!”, 4nu faceți voi oare o deosebire în voi înșivă și nu vă faceți voi judecători cu gânduri rele? 5Ascultați, preaiubiții mei frați: nu i-a#Ioan 7:48. 1Cor. 1:26,28. ales Dumnezeu pe cei ce sunt săraci în ochii lumii acesteia ca să-i facă bogați#Luca 12:21. 1Tim. 6:18. Apoc. 2:9. în credință și moștenitori ai Împărăției, pe care#Ex. 20:6. 1Sam. 2:30. Prov. 8:17. Mat. 5:3. Luca 6:20; 12:32. 1Cor. 2:9. 2Tim. 4:8. Cap. 1:12 le-a făgăduit-o celor ce-L iubesc? 6Și voi#1Cor. 11:22. îl înjosiți pe cel sărac! Oare nu bogații vă asupresc și vă#Fap. 13:50; 17:6; 18:12. Cap. 5:6 târăsc înaintea judecătoriilor? 7Nu batjocoresc ei frumosul nume pe care-l purtați? 8Dacă împliniți Legea împărătească, potrivit Scripturii: „Să-l#Lev. 19:18. Mat. 22:39. Rom. 13:8,9. Gal. 5:14; 6:2. iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”, bine faceți! 9Dar dacă aveți#Vers. 1 în vedere fața omului, faceți un păcat și sunteți osândiți de Lege ca niște călcători de Lege. 10Căci cine păzește toată Legea, și greșește într-o singură poruncă, se face#Deut. 27:26. Mat. 5:19. Gal. 3:10. vinovat de toate. 11Căci Cel ce a zis: „Să#Ex. 20:13,14. nu preacurvești” a zis și: „Să nu ucizi”. Acum, dacă nu preacurvești, dar ucizi, te faci călcător al Legii. 12Să vorbiți și să lucrați ca niște oameni care au să fie judecați de o lege#Cap. 1:25. a slobozeniei: 13căci judecata#Iov 22:6. Prov. 21:13. Mat. 6:15; 18:35; 25:41,42. este fără milă pentru cel ce n-a avut milă, dar mila#Ioan 4:17,18. biruie judecata.
Credința fără fapte
14Frații mei, ce-i#Mat. 7:26. Cap. 1:23 folosește cuiva să spună că are credință, dacă n-are fapte? Poate oare credința aceasta să-l mântuiască? 15Dacă#Iov 31:19,20. Luca 3:11. un frate sau o soră sunt goi și lipsiți de hrana de toate zilele, 16și unul dintre voi le#1Ioan 3:18. zice: „Duceți-vă în pace, încălziți-vă și săturați-vă”, fără să le dea cele trebuincioase trupului, la ce i-ar folosi? 17Tot așa, și credința, dacă n-are fapte, este moartă în ea însăși. 18Dar va zice cineva: „Tu ai credința, și eu am faptele.” „Arată-mi credința ta fără fapte, și#Cap. 3:13. eu îți voi arăta credința mea din faptele mele!” 19Tu crezi că Dumnezeu este unul, și bine faci, dar și#Mat. 8:29. Mar. 1:24; 5:7. Luca 4:34. Fap. 16:17; 19:15. dracii cred… și se înfioară. 20Vrei dar să înțelegi, om nesocotit, că credința fără fapte este zadarnică? 21Avraam, părintele nostru, n-a fost el socotit neprihănit prin fapte când#Gen. 22:9,12. l-a adus pe fiul său Isaac jertfă pe altar? 22Vezi că#Evr. 11:12. credința lucra împreună cu faptele lui, și prin fapte credința a ajuns desăvârșită. 23Astfel s-a împlinit Scriptura, care zice: „Avraam L-a#Gen. 15:6. Rom. 4:3. Gal. 3:6. crezut pe Dumnezeu, și i s-a socotit ca neprihănire”; și el a fost numit „prietenul#2Cron. 20:7. Is. 41:8. lui Dumnezeu”. 24Vedeți dar că omul este socotit neprihănit prin fapte, și nu numai prin credință. 25Tot așa, curva Rahav#Ios. 2:1. Evr. 11:31. n-a fost socotită și ea neprihănită prin fapte când i-a găzduit pe soli și i-a scos afară pe altă cale? 26După cum trupul fără duh este mort, tot așa și credința fără fapte este moartă.
Selectat acum:
Iacov 2: EDC100
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) și Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 1924, 2023
© copyright British and Foreign Bible Society and the Interconfessional Bible Society of Romania 1924, 2023