Luca 22

Complotul împotriva lui Isus

(Mt. 26:1-5; Mc. 14:1-2, 10-11; In. 11:45-53)

1Se apropia sărbătoarea Azimelor, numită Paștele#22:1 nc Sărbătoarea Paștelui și Sărbătoarea Azimelor sunt luate, aici și în v. 7, împreună. Lev. 23:4-6 face, însă, deosebire între cele două sărbători. Paștele este o sărbătoare scurtă, de doar câteva ore, fiind, de fapt, o masă ceremonială, care are loc în ziua a 14-a a lunii Nisan. Sărbătoarea Azimelor începe în a 15-a zi a lunii Nisan și durează șapte zile.. 2Mai-marii preoților și cărturarii căutau cum să-L omoare pe Isus#22:2 nt Referentul gramatical Isus a fost introdus pentru claritate., căci se temeau de popor. 3Atunci, Satan a intrat în Iuda, numit „Iscarioteanul”, care era din numărul celor doisprezece. 4El s-a dus și a vorbit cu mai-marii preoților și cu comandanții gărzii cum să-L dea pe mâna lor. 5Aceștia s-au bucurat și au căzut de acord să-i dea arginți#22:5 nt Sau bani. Mt. 26:15 precizează că prețul trădării a fost de 30 de arginți (monede de argint). Vezi și Zah. 11:12-13.. 6El s-a învoit și căuta un prilej ca să-L dea în mâinile lor, în absența mulțimii.

Pregătirea Paștelui

(Mt. 26:17-25; Mc. 14:12-21; In. 13:21-30)

7Ziua Azimelor#22:7 nc Vezi nota de la v. 1., în care trebuia jertfit mielul de Paște, a sosit. 8Isus i-a trimis pe Petru și pe Ioan, zicându-le: „Mergeți și pregătiți-ne mielul de Paște ca să mâncăm!” 9Ei L-au întrebat: „Unde vrei să-l pregătim?” 10Și El le-a răspuns: „Iată, când veți intra în cetate, vă va întâmpina un om care va purta un ulcior cu apă. Mergeți după el în casa în care va intra 11și spuneți-i stăpânului casei: «Învățătorul întreabă: „Unde este camera de oaspeți în care să mănânc Paștele împreună cu ucenicii mei?”» 12Și el vă va arăta o încăpere mare, la etaj, gata aranjată. Acolo să faceți pregătirile!” 13Ei s-au dus și au găsit întocmai cum le spusese El. Și au pregătit Paștele.

Instituirea Cinei Domnului

(Mt. 26:26-30; Mc. 14:22-26; 1 Cor. 11:23-25)

14Când a sosit ceasul, El S-a așezat la masă împreună cu apostolii. 15Apoi le-a zis: „Atât de mult am dorit să mănânc Paștele acesta împreună cu voi, înainte de a pătimi. 16Vă spun că nu voi mai#22:16 ct Unele mss omit adverbul mai (οὐκέτι). Nu apare nici în NA28, dar o exprimare corectă și completă în limba română cere includerea lui în traducere. mânca din el, până când nu se va împlini în Împărăția lui Dumnezeu.” 17Și, luând paharul, a mulțumit și a zis: „Luați paharul acesta și împărțiți-l între voi! 18Căci vă spun că de acum încolo nu voi mai bea din rodul viței, până ce nu va veni#22:18 ne Se face referire aici la venirea Împărăției în toată puterea ei. Împărăția se manifesta deja în mijlocul lor, prin minunile săvârșite de Isus (11:20). Împărăția lui Dumnezeu.” 19Apoi a luat pâine și, după ce a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: „Acesta este trupul Meu care se dă pentru voi; să faceți lucrul acesta în amintirea Mea!”#22:19 ct Unele mss omit jumătate din v. 19, începând prin cuvintele „care se dă pentru voi” și întreg v. 20. O amplă discuție despre variantele textuale ale acestor versete ne-o oferă Bruce M. Metzger în TCGNT, p. 173-177. 20Tot așa, după ce au cinat, a luat paharul și a zis: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu, care se varsă pentru voi! 21Dar iată că mâna celui care Mă vinde este pe masă cu a Mea! 22Fără îndoială#22:22 nt Adverb introdus stilistic ca înlocuitor al conjuncției căci., Fiul Omului Se duce după cum a fost hotărât, dar vai de omul acela prin care este vândut!” 23Atunci, ei au început să se întrebe unii pe alții cine să fie oare acela dintre ei care ar urma să facă acest lucru.

Cine este cel mai mare

24Între ei s-a ivit o neînțelegere: care dintre ei ar trebui privit ca fiind cel mai mare#22:24 nt Lit. care dintre ei se crede a fi cel mai mare? Cu toate că adjectivul μείζων este la gradul comparativ, trebuie înțeles aici ca un superlativ.? 25El le-a zis: „Regii neamurilor domnesc peste ele și cei care-și exercită autoritatea asupra lor sunt numiți#22:25 nt Sau se numesc pe ei înșiși. Forma verbală καλοῦνται poate fi atât pasivă, cât și medie (rom., reflexivă). «binefăcători»#22:25 nc Titlu de onoare acordat conducătorilor care și-au adus un aport considerabil la binele public. Uneori chiar și tiranilor li se acorda acest titlu (Iosif Flavius, Răzb. 3.9.8.).. 26Dar voi să nu fiți așa! Dimpotrivă, cel mai mare dintre voi să fie asemenea celui mai tânăr, iar cel care conduce asemenea celui care slujește! 27Căci, cine este mai mare: cel care stă la masă sau cel care servește? Oare nu cel care stă la masă? Dar Eu sunt în mijlocul vostru ca Acela care slujește. 28Voi sunteți cei care ați rămas cu Mine în încercările Mele. 29Și Eu vă dăruiesc#22:29 nt Verbul διατίθημι, a conferi, a rândui, are și sensul de a lăsa prin testament o proprietate ca moștenire. o împărăție, după cum Tatăl Meu Mi-a dăruit-o Mie, 30ca să mâncați și să beți la masa Mea în Împărăția Mea și, așezați pe scaune de domnie, să judecați pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel.

Isus prevestește lepădarea lui Petru

(Mt. 26:31-35; Mc. 14:27-31; In. 13:36-38)

31Simone, Simone,#22:31 ct Unele mss conțin: Atunci Domnul a zis: „Simon, Simon, …” iată că Satan v-a cerut să vă cearnă ca pe grâu, 32dar Eu M-am rugat pentru tine, ca să nu ți se piardă credința. Tu, însă, când te vei întoarce, să-i întărești pe frații tăi!” 33Și Petru I-a zis: „Doamne, sunt gata să merg cu Tine și în închisoare, și la moarte!” 34Dar Isus i-a spus: „Îți spun, Petre, că nu va cânta cocoșul astăzi până când vei nega de trei ori că Mă cunoști!”

Pungă, traistă și sabie

35Apoi le-a zis: „Când v-am trimis fără pungă cu bani, fără traistă și sandale, ați dus lipsă de ceva?” Și ei au răspuns: „De nimic!” 36El le-a zis: „Acum, însă, cine are pungă să și-o ia! Tot așa și cu traista! Iar cel ce nu are sabie, să-și vândă haina și să-și cumpere una! 37Căci vă spun că trebuie să se împlinească în Mine ceea ce este scris: «El a fost numărat împreună cu cei nelegiuiți.»#22:37 Is. 53:12. Și ceea ce s-a scris despre Mine este gata să se împlinească#22:37 nt Lit. are un sfârșit / o împlinire..” 38„Doamne”, i-au zis ei, „iată aici două săbii!” Și El le-a răspuns: „Este îndeajuns!”

Rugăciunea de pe Muntele Măslinilor

(Mt. 26:36-46; Mc. 14:32-42)

39A ieșit afară și S-a dus, ca de obicei, pe Muntele Măslinilor. Ucenicii au mers și ei după El. 40Când au ajuns în acel loc#22:40 nc Aici se face referire la Grădina Ghetsimani., El le-a zis: „Rugați-vă să nu cădeți în ispită!” 41Apoi El S-a îndepărtat de ei cam la o aruncătură de piatră și, căzând pe genunchi, a început să Se roage#22:41 nt Un imperfect incoativ (προσηύχετο) care pune accentul pe începutul acțiunii., 42zicând: „Tată, dacă voiești, îndepărtează paharul acesta de la Mine! Totuși, nu voia Mea, ci voia Ta să se facă!” [[ 43Atunci, I s-a arătat un înger din cer care L-a întărit. 44Intrând în agonie#22:44 nt Termenul ἀγωνία, agonie, este un hapax legomenon în NT., El Se ruga și mai stăruitor, iar sudoarea I s-a făcut ca niște picături de sânge, care cădeau pe pământ.]]#22:44 ct Versetele 43-44 sunt omise în cele mai importante mss. Sunt incluse în text și așezat în paranteze duble datorită vechimii lor apreciabile și locului pe care îl ocupă în tradiția bisericească. 45Apoi S-a ridicat de la rugăciune și, venind la ucenici, i-a găsit adormiți de întristare 46și le-a zis: „De ce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită!”

Trădarea și arestarea lui Isus

(Mt. 26:47-56; Mc. 14:43-50; In. 18:3-11)

47Pe când vorbea încă, iată că s-a apropiat o mulțime de oameni, iar cel care este numit Iuda, unul dintre cei doisprezece, mergea înaintea lor. El s-a apropiat de Isus ca să-L sărute#22:47 ct Unele mss adaugă: pentru că acesta este semnul pe care li l-a dat: Cel pe care-l voi săruta, acela este., 48dar Isus i-a zis: „Iuda, cu un sărut vinzi tu pe Fiul Omului?” 49Când au văzut cei din jurul Lui ce avea să se întâmple, au zis: „Doamne, să lovim#22:49 nt Lit. vom lovi, un viitor cu valoare de conjunctiv. cu sabia?” 50Unul dintre ei l-a și lovit pe slujitorul marelui preot și i-a tăiat urechea dreaptă. 51Isus a răspuns: „Lăsați-l! Până aici!” Și atingându-i urechea, l-a vindecat. 52Apoi Isus a zis către cei care au venit împotriva Lui – preoții de seamă, comandanții gărzii Templului și bătrânii: „Ați ieșit la Mine ca la un tâlhar, cu săbii și ciomege? 53Când zi de zi eram cu voi în Templu, n-ați întins mâna#22:53 nt Lit. mâinile. Modificat pentru a adapta textul la exprimarea corectă în limba română. împotriva Mea! Dar acesta este ceasul vostru și puterea#22:53 nt Gr. ἐξουσία, autoritate, putere politică. întunericului!”

Lepădarea lui Petru

(Mt. 26:57-58, 69-75; Mc. 14:53-54, 66-72; In. 18:12-18, 25-27)

54După ce L-au prins, L-au luat și L-au dus în casa marelui preot. Iar Petru Îl urma de departe. 55Au aprins un foc în mijlocul curții și au șezut jos împreună. Petru s-a așezat și el printre ei. 56Văzându-l așezat lângă foc, o slujnică s-a uitat țintă la el și a zis: „Și acesta era împreună cu el.” 57Dar el a negat, zicând: „Femeie, nu-L cunosc!” 58După puțin timp, un altul l-a văzut și a zis: „Și tu ești dintre ei!” Dar Petru a zis: „Omule, nu sunt!” 59După ce a trecut cam un ceas, un altul susținea cu tărie: „Într-adevăr, și acesta era cu el, căci este galileean!” 60Petru a zis: „Omule, nu știu despre ce vorbești!” Și îndată, pe când el încă vorbea, a cântat cocoșul. 61Domnul S-a întors și S-a uitat la Petru. Petru și-a adus aminte de vorba Domnului, cum îi zisese: „Înainte de a cânta cocoșul astăzi, te vei lepăda de Mine de trei ori!” 62Și, ieșind afară, a plâns cu amar.

Isus batjocorit și bătut

(Mt. 26:67-68; Mc. 14:65)

63Bărbații care-L păzeau au început să-L batjocorească#22:63 nt Un imperfect incoativ (ἐνέπαιζον) care pune accentul pe începutul acțiunii. și să-L bată. 64După ce L-au legat la ochi,#22:64 ct Unele mss adaugă: Îl loveau peste față. Îl întrebau#22:64 nt A se observa aspectul iterativ al imperfectului: L-au întrebat în mod repetat.: „Profețește, cine este cel care te-a lovit?” 65Și rosteau multe alte blasfemii împotriva Lui.

Isus înaintea Sinedriului

(Mt. 26:59-66; Mc. 14:55-64; In. 18:19-24)

66Cum s-a făcut de ziuă, bătrânii poporului, mai-marii preoților și cărturarii s-au adunat și L-au dus în Sinedriul lor, zicându-I: 67„Dacă tu ești Cristosul, spune-ne!” El le-a zis: „Dacă v-aș spune, tot nu M-ați crede, 68și dacă aș pune întrebări, nu ați răspunde!#22:68 ct Unele mss conțin: nu Mi-ați răspunde și nici nu M-ați elibera. Altele au: ați crede în loc de M-ați elibera. 69De acum încolo, însă, Fiul Omului va sta la dreapta#22:69 ne Aluzie la cuvintele Ps. 110:1 – „Șezi la dreapta Mea …” puterii lui Dumnezeu.” 70Atunci, L-au întrebat toți: „Deci, tu ești Fiul lui Dumnezeu?” El le-a zis: „Voi spuneți că Eu sunt!”#22:70 ne Cuvintele lui Isus au fost înțelese de membrii Sinedriului ca fiind echivalentul afirmației „Da, sunt!”. 71Atunci ei au zis: „Ce nevoie mai avem de mărturie?! Căci noi înșine au auzit-o din gura lui!”

Selectat acum:

Luca 22: NTSBR

Evidențiere

Partajează

Copiază