Luca 13

Despre pocăință

1Tocmai atunci erau de față unii care I-au povestit despre galileenii al căror sânge îl amestecase Pilat cu jertfele lor. 2El#13:2 ct Unele mss conțin: Isus. le-a zis: „Credeți voi că acei galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni, pentru că au pățit#13:2 nt Sau suferit (BDAG 785, s.v. πάσχω 2 a, b). aceasta? 3Vă spun: Nicidecum! Dar dacă nu vă veți pocăi, toți veți pieri la fel!#13:3 ne Locuțiunea adverbială „la fel” nu trebuie înțeleasă în sensul unei pieiri în același mod, prin ascuțișul sabiei. 4Sau credeți că acei optsprezece, peste care a căzut turnul din Siloam și i-a ucis, au fost mai vinovați decât toți ceilalți oameni care locuiesc în Ierusalim? 5Vă spun: Nicidecum! Dar dacă nu vă veți pocăi, toți veți pieri la fel!”

Parabola smochinului neroditor

6Apoi le-a spus această parabolă: „Un om avea plantat în via sa un smochin. A venit să caute rod în el, dar n-a găsit. 7Atunci i-a zis lucrătorului viei: «Iată, sunt trei ani de când vin să caut rod în acest smochin, dar nu găsesc. Taie-l [deci]#13:7 ct Unele mss nu conțin acest cuvânt. Așezarea lui între paranteze în NA28 este semnul incertitudinii cu privire la autenticitatea lui.! De ce să mai folosească pământul degeaba?!» 8Acesta i-a răspuns: «Domnule, mai lasă-l și anul acesta, până voi săpa în jurul lui și-i voi pune gunoi! 9Poate că la vremea potrivită va aduce rod! Dacă nu, îl vei tăia!»”

Vindecarea femeii încovoiate în ziua sabatului

10În ziua sabatului, Isus îi învăța în una din sinagogi. 11Acolo era o femeie care de optsprezece ani avea un duh de neputință#13:11 ne O infirmitate cauzată de un duh.; era încovoiată și nu se putea îndrepta de tot#13:11 nt Sau deloc. BDAG oferă ambele posibilități de interpretare (BDAG 754, s.v. παντελής 1 a, b).. 12Văzând-o, Isus a chemat-o și i-a zis: „Femeie#13:12 ne Apelativul „femeie” a fost în vremea lui Isus o formă politicoasă de adresare, echivalentă cu forma Madam!, folosită astăzi în engleză, franceză și, prin asimilare, în alte limbi. Vezi BDAG 208-209, s.v. γυνή., ești dezlegată de neputința ta!” 13Și-a pus mâinile peste ea și îndată ea s-a îndreptat și-L slăvea pe Dumnezeu. 14Mai-marele sinagogii, indignat că Isus o vindecase în zi de sabat, a zis mulțimii: „Șase zile sunt în care omul trebuie să muncească. Veniți, deci, în aceste zile să fiți vindecați și nu în ziua sabatului!” 15Atunci, Domnul i-a răspuns: „Ipocriților! Nu-și dezleagă fiecare din voi boul sau măgarul de la iesle și-l duce să-l adape în zi de sabat?! 16Această femeie, care este fiica lui Avraam și pe care Satan a legat-o, iată, de optsprezece ani, oare nu trebuia să fie dezlegată de această legătură în ziua sabatului?” 17Când a spus aceste vorbe, toți cei care i se împotriveau au rămas rușinați, iar întreaga mulțime se bucura de toate lucrurile mărețe care erau făcute de El.

Parabola grăuntelui de muștar și a aluatului

(Mt. 13:31-33; Mc. 4:30-32)

18Atunci Isus a zis: „Cu ce este asemănătoare Împărăția lui Dumnezeu și cu ce o voi asemăna? 19Este asemenea unui grăunte de muștar pe care l-a luat un om și l-a aruncat în grădina sa. El a crescut și s-a făcut copac, iar păsările cerului și-au făcut cuiburi în ramurile lui.” 20Și le-a mai zis: „Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu? 21Este asemenea drojdiei#13:21 nc Drojdia, în vremea aceea, era un aluat dospit și uscat (plămădeală), care se păstra ușor și, de asemenea, își păstra puterea de a fermenta un aluat nedospit. pe care a luat-o o femeie și a amestecat-o cu#13:21 nt Lit. și l-a ascuns în … trei măsuri#13:21 nt Gr. σάτα τρία. Un saton este o măsură de capacitate, echivalentă cu aproximativ 13 litri (BDAG 917, s.v. σἀτον). Cantitatea mare de făină menționată în parabolă scoate în evidență puterea ascunsă a aluatului. de făină, până când a dospit totul.”#13:21 ne Parabola aluatului subliniază puterea de expansiune a Împărăției lui Dumnezeu care, încetul cu încetul, va pătrunde peste tot.

Poarta cea strâmtă

(Mt. 7:13-14, 21-23)

22El trecea prin cetăți și prin sate, învățând pe oameni și înaintând#13:22 ne Alte mențiuni ale lui Luca privind determinarea lui Isus de a merge la Ierusalim să sufere și înaintarea lui spre cetate pot fi găsite în 17:11; 18:31; 19:28, 41. spre Ierusalim. 23Cineva L-a întrebat: „Doamne, sunt oare puțini cei care sunt mântuiți#13:23 nt Lit. se mântuiesc sau sunt în curs de a fi mântuiți. Participiul prezent σωζομένοις nu descrie aici oameni care sunt deja mântuiți, ci oameni care sunt în procesul de a fi mântuiți. Vezi și 1 Cor. 1:18 și 2 Cor. 2:15.?”, iar El le-a răspuns: 24„Dați-vă toată silința să intrați pe poarta cea strâmtă, căci, vă spun, mulți vor căuta să intre și nu vor putea. 25Odată ce stăpânul casei se va ridica și va încuia poarta, voi veți sta afară și veți începe să bateți la poartă, zicând: «Doamne, deschide-ne!» Și El vă va răspunde: «Nu vă știu de unde sunteți!»#13:25 nt Sau Nu vă știu nici pe voi, nici de unde sunteți! 26Atunci veți începe să spuneți: «Am mâncat și am băut în prezența ta și prin piețele noastre i-ai învățat pe oameni!” 27Și El vă va răspunde: «Nu [vă]#13:27 ct Unele mss omit acest pronume. cunosc de unde sunteți! Depărtați-vă de la Mine, voi toți, lucrători ai nedreptății!» 28Va fi plânset și scrâșnire a dinților când îi veți vedea pe Avraam, pe Isaac, pe Iacov și pe toți profeții în Împărăția lui Dumnezeu, iar pe voi scoși afară. 29Vor veni de la răsărit și de la apus, de la miazănoapte și de la miazăzi și vor fi așezați la masă#13:29 nt nc Lit. vor fi rezemați la masă. În timpul lui Isus, mesenii stăteau întinși pe niște saltele sau rogojini, în jurul unor mese joase. Erau rezemați pe cotul stâng și se serveau cu mâna dreaptă. în Împărăția lui Dumnezeu. 30Și, astfel, cei din urmă vor fi cei dintâi, iar cei dintâi vor fi cei de pe urmă!”

Isus plânge pentru Ierusalim

(Mt. 23:37-39)

31Chiar atunci s-au apropiat de El niște farisei și I-au zis: „Ieși și du-Te de aici, fiindcă Irod#13:31 nc Irod Antipa. Vezi nota de la 3:1. vrea să Te ucidă!” 32Și El le-a zis: „Mergeți și spuneți acestei vulpi: Iată că Eu scot demoni și fac vindecări azi și mâine, iar a treia zi Îmi voi sfârși lucrarea. 33Dar trebuie ca azi, mâine și poimâine#13:33 nt Lit. și în [ziua] următoare. să-Mi continui drumul, căci nu se poate ca un profet să piară în afara Ierusalimului! 34Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe profeți și-i ucizi cu pietre pe cei trimiși la tine! De câte ori am vrut să-ți adun copiii, așa cum își adună cloșca puii sub aripi, dar n-ați vrut! 35Iată că vi se lasă casa pustie!#13:35 ne Posibil o referire la Templu. Vezi Ier. 12:7, 22:5. Vă spun că nu Mă veți mai vedea până când va veni vremea când veți zice: «Binecuvântat este Cel ce vine în Numele Domnului!»#13:35 Ps. 118:26.”

Selectat acum:

Luca 13: NTSBR

Evidențiere

Partajează

Copiază