Faptele apostolilor 5
5
Anania și Safira
1Însă un om cu numele Anania, împreună cu Safira, soția lui, a vândut o proprietate. 2El și-a însușit o parte din preț, lucru cunoscut și de soția sa. Și, aducând cealaltă parte, a pus-o la picioarele apostolilor. 3Dar Petru i-a zis: „Anania, de ce ți-a umplut Satana inima ca să minți pe Duhul Sfânt și să-ți însușești din prețul terenului? 4Nu era el al tău dacă rămânea nevândut? Și, după ce a fost vândut, nu erau banii în stăpânirea ta? Cum de ai plănuit#5:4 nt În gr. apare verbul τίθημι, a așeza, care poate avea și sensul de a stabili, a hotărî, a plănui (ca în Fa. 19:21). lucrul acesta în inima ta? Căci nu i-ai mințit pe oameni,#5:4 nt Lit. pe bărbați (ἀνθρώποις). Utilizarea acestui cuvânt cu referire la apostoli este de înțeles, dar, dacă Petru s-a referit la biserică în general, ea fiind grupul pe care Anania a căutat să-l impresioneze, atunci cuvântul trebuie tradus cu „oameni”. ci pe Dumnezeu.” 5Auzind Anania cuvintele acestea, a căzut la pământ și și-a dat ultima suflare. O mare frică i-a cuprins pe toți cei care au auzit aceste lucruri. 6Cei tineri s-au ridicat, l-au înfășurat#5:6 nc În fâșii de pânză pentru înmormântare. și, ducându-l afară, l-au îngropat. 7După un răstimp de vreo trei ore, a intrat și soția lui, fără să știe ce se întâmplase. 8Petru a întrebat-o: „Spune-mi, cu atât ați vândut terenul?” Și ea a răspuns: „Da, cu atât!” 9Atunci Petru i-a zis: „Cum de v-ați înțeles între voi să-L puneți la încercare#5:9 nt Sensul original al verbului πειράζω este a testa, a încerca. Acesta este sensul primar al verbului și în LXX. În NT, verbul apare atât cu sensul de a testa, a încerca, cât și cu sensul de a ispiti. Contextul va determina sensul pe care l-a avut în vedere autorul. (Vezi, de ex., 1 Cor. 10:13). pe Duhul Domnului? Iată că picioarele celor care l-au îngropat pe soțul tău sunt la ușă și te vor scoate afară și pe tine.” 10Îndată ea a căzut la picioarele lui și și-a dat ultima suflare. Cei tineri au intrat și au găsit-o moartă; și ducând-o afară, au îngropat-o lângă soțul ei. 11O mare frică a cuprins întreaga biserică și pe toți cei care au auzit aceste lucruri.
Apostolii fac multe semne și minuni
12Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne și minuni în popor. Și erau toți, într-un gând, în Porticul lui Solomon, 13însă niciunul dintre ceilalți nu îndrăznea să li se alăture; pe de altă parte#5:13 nt Conjuncția ἀλλά, puternic adversativă, poate fi tradusă adverbial prin „de altfel” sau „pe de altă parte” (Abbott-Smith, MGLNT, p. 21)., poporul îi lăuda. 14Totuși, se adăugau tot mai mulți care credeau în Domnul, un mare număr de bărbați și femei, 15așa încât îi scoteau pe străzi pe cei bolnavi și îi așezau pe paturi și tărgi#5:15 nt Substantivul κράβαττος înseamnă saltea, targă sau „patul săracului” (BGAD, 563, s.v. κράβαττος). pentru ca, atunci când urma să vină Petru, măcar umbra lui să treacă peste vreunul dintre ei. 16Mulțimea se aduna chiar și din cetățile dimprejurul Ierusalimului#5:16 nt Lit. mulțimea din cetățile dimprejurul Ierusalimului. Modificarea este una stilistică., aducându-i pe cei bolnavi și pe cei chinuiți de duhuri necurate; și toți erau vindecați.
Persecutarea apostolilor
17Ridicându-se, marele preot și toți cei care erau împreună cu el, adică gruparea saducheilor, s-au umplut de mânie#5:17 nt Lit. de fierbere. Substantivul ζῆλος descrie o pornire lăuntrică asemănătoare unui cazan care fierbe. Folosită pozitiv, această pornire este cunoscută ca zel; când pornirea este una negativă, traducem, de regulă, termenul prin mânie, gelozie sau invidie., 18au pus mâna#5:18 nt Lit. mâinile. pe apostoli și i-au închis#5:18 nt Lit. i-au pus. în închisoarea publică. 19Însă, în timpul nopții, un înger al Domnului a deschis ușile închisorii și, conducându-i afară, le-a zis: 20„Mergeți, stați în Templu#5:20 nc Aici și peste tot unde se menționează accesul apostolilor sau al credincioșilor în Templu, referirea este la curțile Templului, nu la Templul propriu-zis. Am văzut în cap. 3 că apostolii și ucenicii Domnului aveau un loc preferat în incinta Templului, anume Porticul lui Solomon. și spuneți poporului toate cuvintele Vieții acesteia!” 21Ascultându-l#5:21 nt Verbul ἀκούω are mai multe sensuri printre care și a auzi și a asculta. Chiar și verbul a asculta poate fi înțeles în două feluri: a) a acorda cuiva atenție atunci când vorbește sau b) a da importanță, curs celor spuse de un vorbitor („a face întocmai cum vrea cineva”, DEX). Am considerat că acest ultim sens al verbului a fost în intenția lui Luca. Versiunile românești ale Bibliei sunt împărțite între „a auzi” și „a asculta” în sensul notat la pct. b)., au intrat dis-de-dimineață în Templu și au început#5:21 nt Aici avem un imperfect incoativ care pune accentul pe începutul unei acțiuni. să-i învețe. Când a sosit marele preot și cei care erau cu el, au adunat Sinedriul#5:21 nc Pentru Sinedriu, vezi nota de la 4:15. și întregul sfat al bătrânilor fiilor lui Israel și au trimis la închisoare ca să-i aducă. 22Dar, când au sosit gărzile#5:22 nt Cu referire la „gărzile Templului”., nu i-au găsit în închisoare. S-au întors și au anunțat 23spunând: „Am găsit închisoarea încuiată, în toată siguranța, iar gardienii stăteau în picioare în fața ușilor; dar, când le#5:23 nt Cu referire la ușile celulelor.-am deschis, n-am găsit pe nimeni înăuntru.” 24Când au auzit cuvintele acestea, atât comandantul gărzii Templului cât și mai-marii preoților au rămas nedumeriți cu privire la ei și se întrebau#5:24 nt Adăugirea este pentru claritatea textului. ce ar putea să fie aceasta. 25Cineva a venit, însă, și le-a dat de veste: „Iată, bărbații pe care i-ați închis în închisoare stau în Templu și învață poporul.” 26Atunci comandantul s-a dus împreună cu gărzile și i-au adus, însă nu cu forța, căci se temeau ca să nu fie#5:26 ne Atât în textul grecesc, cât și în traducere, nu este clar dacă teama soldaților din garda Templului era pentru ei înșiși sau pentru siguranța apostolilor. Textul original permite ambele variante. Un lucru este clar: soldații erau preocupați atât de propria integritate fizică, cât și de cea a apostolilor, întrucât aveau misiunea de a-i aduce vii în fața Sinedriului. Ambiguitatea rămâne. loviți cu pietre de popor. 27După ce i-au adus, i-au pus înaintea Sinedriului. Marele preot i-a întrebat: 28„Nu v-am poruncit noi cu strictețe#5:28 ct Lit. Nu v-am poruncit noi cu poruncă…? Majoritatea mss, printre care și unele foarte importante (D E [Ψ] 1739) conțin particula negativă „nu”, particulă ce schimbă cuvintele marelui preot într-o întrebare: „Nu v-am poruncit noi cu strictețe…?” Cele mai vechi și mai importante mss (𝔓74 א* A B 1175), însă, nu conțin această particulă. Cuvintele marelui preot, în acest caz, conțin o afirmație: „V-am poruncit cu strictețe …!” NA28 include particula în paranteze drepte, indicând că revizorii acestei ediții a NT grecesc nu au putut stabili autenticitatea ei. să nu învățați pe alții#5:28 nt Cuvintele sunt introduse în text pentru clarificare, întrucât „a învăța” în limba română are două sensuri: a) a învăța pentru sine (a asimila în procesul învățării), și b) a învăța pe alții. în numele acesta? Și iată că voi ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră și vreți să atrageți asupra noastră sângele acestui om.” 29Petru și ceilalți apostoli i-au răspuns: „Trebuie să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât de oameni! 30Dumnezeul părinților noștri L-a înviat pe Isus pe care voi L-ați omorât, atârnându-L pe lemn. 31Pe El, Dumnezeu L-a înălțat la dreapta Sa ca Domn#5:31 nt Gr. ἀρχηγος, prinț, stăpânitor, întemeietor. și Mântuitor, ca să dea lui Israel pocăința și iertarea păcatelor. 32Noi suntem martori ai acestor cuvinte ca, de altfel, și Duhul Sfânt pe care L-a dat Dumnezeu celor care ascultă de El.” 33Cei care i-au auzit s-au înfuriat#5:33 nt Lit. erau tăiați în inimile lor. Verbul compus διαπρίω (διά, prin și πρίω sau πρίζω, a tăia cu ferăstrăul) se referă aici la un sentiment de furie și indignare, de profunzimea tăierii unei inimii în două. și voiau să-i omoare. 34Dar un fariseu pe nume Gamaliel#5:34 nc Acesta este Gamaliel I, nepotul lui Hillel și învățătorul apostolului Pavel. Ca și bunicul său, Gamaliel a fost un renumit cărturar iudeu, fiind citat de mai multe ori în Mișna. A primit cel mai înalt titlu rabinic, cel de Rabban („învățătorul nostru”), fiind venerat în Mișna ca unul dintre cei mai mari rabini („De când Rabban Gamaliel cel Bătrân a murit, nu mai există respect pentru Lege, iar puritatea și evlavia au «murit» deodată cu el”, Sotah 15.18)., un învățător al Legii respectat de tot poporul, s-a ridicat în Sinedriu și a poruncit să-i scoată puțin afară pe apostoli#5:34 nt Lit. pe oameni. Înlocuirea cu „pe apostoli” s-a făcut pentru claritatea traducerii, apostolii fiind oamenii pe care i-au scos afară din Sinedriu. Forma τοὺς ἀποστόλους apare și în Textus Receptus.. 35El le-a spus: „Bărbați israeliți, aveți grijă ce aveți de gând să faceți cu acești oameni! 36Căci nu de mult s-a ridicat Teuda, care spunea că este ceva și căruia i s-au alăturat cam patru sute de bărbați; acesta a fost ucis și toți cei care s-au încrezut în el s-au risipit și nu s-a ales nimic de ei. 37După acesta, în zilele recensământului s-a ridicat Iuda Galileeanul și a atras o mulțime#5:37 nt Termenul este λαός cu sensul de mulțime. după el. Și el a pierit, iar toți cei care au fost înduplecați de el s-au împrăștiat. 38Iar acum vă spun: stați departe de oamenii aceștia și lăsați-i în pace, căci, dacă planul sau lucrarea#5:38 nt „Planul sau lucrarea” descriu o singură entitate, nu două. De aceea, verbul („este”) apare la singular. aceasta este de la oameni, se va nărui; 39dar, dacă este de la Dumnezeu, nu-i veți putea opri#5:39 nt ct Pentru sensul „to bring to an end” al verbului καταλύω, a nimici, vezi BDAG 522, s.v. 3.b. Referirea este la apostoli, cele mai multe și mai importante mss având pronumele personal la acuzativ plural – αὐτούς. Sunt și mss, nu puține la număr, care conțin un pronume neutru, la acuzativ singular – αὐτό, evident cu referire la lucrarea care nu va putea fi nimicită, ea fiind de la Dumnezeu. – ca nu cumva să fiți găsiți ca unii care luptă împotriva lui Dumnezeu.” Și au fost înduplecați de el.#5:39 nt În unele traduceri, propoziția aceasta se află la începutul v. 40. 40După ce i-au chemat pe apostoli și i-au bătut, le-au poruncit să nu mai vorbească în Numele lui Isus. Apoi le-au dat drumul. 41Astfel, ei au plecat dinaintea Sinedriului, bucurându-se că au fost socotiți vrednici să fie înjosiți pentru Numele lui Isus. 42Și, în fiecare zi, în Templu și prin case, nu încetau să-i învețe pe alții și să-L vestească pe Cristos Isus.
Selectat acum:
Faptele apostolilor 5: NTSBR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyright © 2023 Societatea Biblică din România, Oradea
