YouVersion
Pictograma căutare

Cântarea cântărilor 5:7-16

Cântarea cântărilor 5:7-16 EDCR

M‑au întâlnit paznicii care dau ocol cetății; m‑au bătut, m‑au rănit. Mi‑au ridicat marama străjerii de pe ziduri. Vă conjur, fiice ale Ierusalimului, dacă‑l găsiți pe iubitul meu, ce să‑i spuneți? Că sunt bolnavă de dragoste! Ce are iubitul tău mai mult decât altul, tu, cea mai frumoasă între femei? Ce are iubitul tău mai mult decât altul de ne conjuri așa? Iubitul meu este strălucitor și rumen, deosebindu‑se din zece mii. Părul lui este încununat cu aur curat, pletele lui, numai cârlionți, sunt negre cum e corbul. Ochii lui sunt ca niște porumbei pe marginea apei, scăldați în lapte, poposind la izvor. Obrajii lui sunt ca niște straturi de mirodenii, turnuri înmiresmate; buzele lui sunt niște crini din care picură smirnă. Mâinile lui sunt ca niște drugi de aur ferecați cu pietre de crisolit; trupul lui este ca un fildeș șlefuit acoperit cu pietre de safir; picioarele lui sunt ca niște stâlpi de marmură, așezați pe niște temelii de aur curat. Înfățișarea lui este ca Libanul, aleasă ca cedrii. Gura lui este numai dulceață și toată ființa lui este fermecătoare. Așa este iubitul meu, așa este scumpul meu, o, fiice ale Ierusalimului!