Vă îndemn deci, fraților, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să vă aduceți trupurile ca jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu; aceasta va fi închinarea voastră duhovnicească. Și să nu vă luați după chipul veacului acestuia, ci să vă transformați prin înnoirea minții, ca să puteți deosebi care este voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută și desăvârșită. Prin harul care mi‑a fost dat, îi spun fiecăruia dintre voi să nu aibă despre sine gânduri mai înalte decât se cuvine, ci să aibă gânduri cumpătate, după măsura de credință pe care a împărțit‑o Dumnezeu fiecăruia. Căci, după cum într‑un trup avem mai multe mădulare și mădularele n‑au toate aceeași funcție, tot astfel noi, deși suntem mulți, suntem un trup în Hristos, dar fiecare în parte suntem mădulare unii altora. Fiindcă avem diferite daruri, după harul care ne‑a fost dat, fiecare să le întrebuințăm astfel: dacă este darul profeției, după măsura credinței; dacă este slujirea, în slujire; cine este învățător, în învățătură; cine îmbărbătează, în îmbărbătare; cine dăruiește, să dea în chip dezinteresat; cine cârmuiește, să arate sârguință; cine face milostenie, s‑o facă bucuros.
Dragostea să fie neprefăcută. Urâți răul și alipiți‑vă de bine! Iubiți‑vă unii pe alții cu dragoste frățească! Dați‑vă întâietate unii altora în ce privește cinstea! În sârguință, nu fiți leneși, ci plini de râvnă cu duhul! Slujiți‑I Domnului! Bucurați‑vă în nădejde! Fiți răbdători în necaz! Stăruiți în rugăciune! Fiți părtași la nevoile sfinților! Fiți primitori de oaspeți!
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
