Luca 9
9
Trimiterea celor doisprezece
(Matei 10:5‑15. Marcu 6:7‑13)
1Chemându‑i pe cei doisprezece, Isus#Mt. 10:1. Mc. 3:13; 6:7. le‑a dat autoritate peste toți demonii și putere să vindece boli. 2I‑a#Lc. 10:1,9. Mt. 10:7,8. Mc. 6:12. trimis să propovăduiască Împărăția lui Dumnezeu și să‑i vindece pe cei bolnavi. 3Și le‑a#Lc. 10:4; 22:35. Mt. 10:9. Mc. 6:8. zis: „Să nu luați nimic cu voi pentru drum: nici toiag, nici traistă, nici pâine, nici bani; și nici două haine să nu vă luați. 4În#Mt. 10:11. Mc. 6:10. orice casă veți intra, să rămâneți acolo până veți pleca din locul acela. 5Iar#Mt. 10:14. dacă nu vă vor primi, să ieșiți din cetatea aceea și să scuturați#Fap. 13:51. praful de pe picioarele voastre, ca mărturie împotriva lor.” 6Ei#Mc. 6:12. au plecat și au mers din sat în sat, propovăduind și făcând vindecări pretutindeni.
Nedumerirea lui Irod cu privire la Isus
(Matei 14:1‑12. Marcu 6:14‑29)
7Tetrarhul#Mt. 14:1. Mc. 6:14. Irod a auzit despre toate cele săvârșite [de El] și era nedumerit de ceea ce se spunea: după unii, Ioan ar fi înviat din morți; 8după alții, se arătase Ilie; iar după alții, înviase unul dintre profeții din vechime. 9Dar Irod zicea: „Lui Ioan i‑am tăiat capul; cine este cel despre care aud toate acestea?” Și#Lc. 23:8. căuta să‑L vadă.
Înmulțirea pâinilor
(Matei 14:13‑21. Marcu 6:30‑44. Ioan 6:1‑14)
10După ce#Mc. 6:30. s‑au întors, apostolii I‑au povestit lui Isus tot ce făcuseră. El#Mt. 14:13. i‑a luat și S‑a retras deoparte, în cetatea numită Betsaida. 11Mulțimile, când au aflat, au mers după El. Isus le‑a primit, le‑a vorbit despre Împărăția lui Dumnezeu și i‑a vindecat pe cei ce aveau nevoie de vindecare. 12Fiindcă#Mt. 14:15. Mc. 6:35. In. 6:1,5. ziua era pe sfârșite, cei doisprezece s‑au apropiat și I‑au zis: „Dă drumul mulțimilor, să se ducă în satele și cătunele din împrejurimi să găzduiască și să‑și caute de mâncare, pentru că aici suntem într‑un loc pustiu!” 13Isus le‑a zis: „Dați‑le voi să mănânce!” Dar ei I‑au răspuns: „Noi nu avem decât cinci pâini și doi pești; doar dacă ne‑am duce noi să cumpărăm mâncare pentru tot poporul acesta!”#9:13 Declarația ucenicilor este eliptică și conține un element de scepticism. Sensul declarației lor este următorul: „Am putea să‑i hrănim doar dacă ne‑am duce noi să cumpărăm mâncare pentru tot poporul acesta.” 14Erau cam cinci mii de bărbați. Isus le‑a zis ucenicilor Săi: „Puneți‑i să se așeze în grupuri de câte cincizeci!” 15Au făcut întocmai: i‑au pus să se așeze pe toți. 16Isus a luat cele cinci pâini și cei doi pești, Și‑a ridicat ochii spre cer, a rostit binecuvântarea, apoi le‑a frânt și le‑a dat ucenicilor să le împartă mulțimilor. 17Au mâncat și s‑au săturat toți, și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu bucățile rămase.
Mărturisirea lui Petru
(Matei 16:13‑19. Marcu 8:27‑29)
18 Isus Se ruga#Mt. 16:13. Mc. 8:27. singur deoparte, iar ucenicii erau cu El; și i‑a întrebat, zicând: „Cine zic mulțimile că sunt Eu?” 19Ei I‑au răspuns: „Unii, Ioan#Lc. 9:7,8. Mt. 14:2. Botezătorul; alții, Ilie; alții – că a înviat un profet dintre cei din vechime.” 20„Dar voi”, i‑a întrebat El, „cine ziceți că sunt?” „Hristosul lui Dumnezeu!”, I‑a răspuns Petru#Mt. 16:16. In. 6:69..
Isus vestește moartea și învierea Sa
(Matei 16:20‑28. Marcu 8:30–9:1)
21 Isus #
Mt. 16:20. le‑a poruncit cu asprime să nu spună nimănui lucrul acesta, 22căci le zisese că Fiul#Mt. 16:21; 17:22. Omului trebuie să pătimească multe, să fie respins de bătrâni, de preoții de seamă și de cărturari, să fie omorât și a treia zi să învie.
23Apoi#Lc. 14:27. Mt. 10:38; 16:24. Mc. 8:34. le‑a zis tuturor: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să‑și ia crucea în fiecare zi și să Mă urmeze. 24Căci oricine va vrea să‑și scape viața o va pierde, dar oricine își va pierde viața pentru Mine o va scăpa. 25Și#Mt. 16:20. Mc. 8:36. ce ar folosi unui om să câștige toată lumea dacă s‑ar nimici ori s‑ar pierde pe sine? 26Pentru că#Mt. 20:33. Mc. 8:38. 2Tim. 2:12. dacă se va rușina cineva de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina și Fiul Omului de el când va veni în slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri. 27Adevărat#Mt. 16:28. Mc. 9:1. vă spun că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
Schimbarea la față
(Matei 17:1‑8. Marcu 9:2‑8)
28Cam#Mt. 17:1. Mc. 9:2. la opt zile după cuvintele acestea, Isus i‑a luat cu El pe Petru, pe Ioan și pe Iacov și a urcat pe munte să Se roage. 29Pe când Se ruga, I s‑a schimbat înfățișarea chipului, iar îmbrăcămintea I s‑a făcut de un alb strălucitor. 30Și iată că doi bărbați vorbeau cu El: erau Moise și Ilie, 31care se arătaseră în slavă și vorbeau despre plecarea#9:31 Exprimare eufemistică pentru moarte. Lui, ce avea să se împlinească în Ierusalim. 32Petru și cei ce erau cu el erau doborâți#Dan. 8:18; 10:9. de somn. Când s‑au trezit, au văzut slava lui Isus și pe cei doi bărbați care erau cu El. 33Când să se despartă aceștia de El, Petru I‑a zis lui Isus: „Stăpâne, este bine să fim aici; să facem trei colibe: una pentru Tine, una pentru Moise și una pentru Ilie.” Nu știa ce spune. 34Pe când spunea el aceste cuvinte, a venit un nor și i‑a acoperit cu umbra lui; ucenicii s‑au înspăimântat când au intrat ei în nor. 35Și din nor s‑a auzit un glas care zicea: „Acesta#Mt. 3:17. este Fiul Meu cel ales#9:35 Unele manuscrise mai târzii conțin lecțiuni precum „Acesta este Fiul Meu preaiubit” sau „Acesta este Fiul Meu preaiubit în care Îmi găsesc plăcerea”, ca urmare a încercării copiștilor de a armoniza versetul cu textele paralele din Mt. 17:5 și Mc. 9:7.: de El să ascultați#Fap. 3:22..” 36Când s‑a auzit glasul acela, Isus a rămas singur. Ucenicii#Mt. 17:9. au tăcut și, în acele zile, n‑au spus nimănui nimic despre cele ce văzuseră.
Vindecarea unui demonizat
(Matei 17:14‑18. Marcu 9:14‑27)
37A#Mt. 17:14. Mc. 9:14,17. doua zi, când au coborât de pe munte, o mulțime mare L‑a întâmpinat pe Isus. 38Și iată că un om din mulțime a strigat: „Învățătorule, Te rog, uită‑Te la fiul meu, căci este singurul meu copil! 39Îl apucă un duh și, deodată, băiatul răcnește, se zvârcolește cu spume la gură, și demonul cu greu pleacă de la el, lăsându‑l zdrobit. 40I‑am rugat pe ucenicii Tăi să scoată demonul din el, dar n‑au putut.” 41Isus a răspuns: „O, generație necredincioasă și pornită la rău, până când voi mai fi cu voi și vă voi mai răbda? Adu‑l aici pe fiul tău!” 42Chiar când venea băiatul, demonul l‑a trântit și l‑a zguduit. Dar Isus a mustrat duhul necurat, l‑a vindecat pe băiat și l‑a dat înapoi tatălui său. 43Toți au rămas uimiți de măreția lui Dumnezeu.
Isus vestește din nou moartea Sa
(Matei 17:22‑23. Marcu 9:30‑32)
Pe când toți se mirau de tot ce făcea Isus, El le‑a zis ucenicilor Săi: 44„Luați bine aminte#Mt. 17:22. la cuvintele acestea: Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor!” 45Dar#Lc. 2:50; 18:34. Mc. 9:32. ei nu înțelegeau cuvântul acesta, căci era ascuns pentru ei, ca să nu‑l priceapă; și se temeau să‑I pună întrebări cu privire la ceea ce spusese.
Cine este cel mai mare?
(Matei 18:1‑5. Marcu 9:33‑37)
46Apoi#Mt. 18:1. Mc. 9:34. le‑a venit gândul să știe care dintre ei ar fi mai mare. 47Isus, care le‑a cunoscut gândul inimii, a luat un copilaș, l‑a pus să stea lângă El 48și le‑a zis: „Oricine#Mt. 10:40; 18:5. Mc. 9:37. In. 12:44; 13:20. îl primește pe acest copilaș în Numele Meu pe Mine Mă primește; și oricine Mă primește pe Mine Îl primește pe Cel ce M‑a trimis. Fiindcă#Mt. 23:11,12. cel care este mai mic între voi toți, acela este mare.”
Cine nu este împotriva noastră este pentru noi
(Marcu 9:38‑40)
49Ioan a răspuns#Mc. 9:38. Num. 11:28.: „Stăpâne, noi am văzut pe cineva scoțând demoni în Numele Tău și l‑am oprit, pentru că nu Te urmează împreună cu noi.” 50Isus i‑a răspuns: „Nu‑l opriți, fiindcă cine#Lc. 11:23. Mt. 12:30. nu este împotriva voastră este pentru voi.”
„Foc din cer”
51Când s‑a împlinit vremea înălțării Sale#Mc. 16:19. Fap. 1:2., Isus S‑a îndreptat cu hotărâre#9:51 Lit. „Și‑a întărit fața”. spre Ierusalim. 52A trimis soli înaintea Sa, care au mers și au intrat într‑un sat al samaritenilor, ca să facă pregătiri pentru El. 53Dar#In. 4:4,9. aceștia nu L‑au primit, pentru că Se îndrepta spre Ierusalim. 54Văzând aceasta, Iacov și Ioan, ucenicii Săi, au zis: „Doamne, vrei să chemăm să se coboare foc din cer și să‑i mistuie#9:54 2Rg. 1:10,12., [cum a făcut Ilie]?” 55Isus S‑a întors spre ei și i‑a mustrat. [El a zis: „Nu știți de ce duh sunteți mânați! 56Căci Fiul#In. 3:17; 12:47. Omului n‑a venit să nimicească sufletele oamenilor, ci să le mântuiască.”] Și au plecat în alt sat.
Cum să‑L urmăm pe Isus
(Matei 8:18‑22)
57Pe#Mt. 8:10. când erau pe drum, cineva I‑a zis: „[Doamne,] Te voi urma oriunde vei merge.” 58Isus i‑a răspuns: „Vulpile au vizuini și păsările cerului au cuiburi, dar Fiul Omului n‑are unde să‑Și plece capul.” 59A zis apoi către altul#Mt. 8:21.: „Urmează‑mă!” Acesta I‑a răspuns: „Doamne, îngăduie‑mi să mă duc mai întâi să‑l îngrop pe tatăl meu!” 60Dar Isus i‑a zis: „Lasă morții să‑și îngroape morții, iar tu mergi și vestește Împărăția lui Dumnezeu!” 61Altul a zis: „Doamne, Te#1Rg. 19:20. voi urma, dar îngăduie‑mi mai întâi să‑mi iau rămas‑bun de la cei din casa mea!” 62Isus i‑a răspuns: „Oricine pune mâna pe plug și privește înapoi nu este potrivit pentru Împărăția lui Dumnezeu.”
Selectat acum:
Luca 9: EDCR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyrightul pentru Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită (EDCR) © 2022 aparține British and Foreign Bible Society / Societății Biblice pentru Răspândirea Bibliei în Anglia și Străinătate și Societății Biblice Interconfesionale din România.
