Ioan 6
6
Hrănirea celor cinci mii
(Matei 14:13‑21. Marcu 6:30‑44. Luca 9:10‑17)
1După aceea#Mt. 14:13. Mc. 6:35. Lc. 9:10,12., Isus S‑a dus dincolo de Marea Galileei, adică a Tiberiadei. 2O mare mulțime Îl urma, pentru că vedea semnele pe care le făcea cu cei bolnavi. 3Isus S‑a suit pe munte și stătea acolo cu ucenicii Săi. 4Paștele, sărbătoarea iudeilor, era#In. 2:13; 5:1. Lev. 23:5,7. Dt. 16:1. aproape. 5Isus#Mt. 14:14. Mc. 6:35. Lc. 9:12. Și‑a ridicat ochii și, când a văzut că o mare mulțime vine spre El, i‑a zis lui Filip: „De unde să cumpărăm pâini ca să mănânce oamenii aceștia?” 6Spunea lucrul acesta ca să‑l încerce, pentru că știa ce avea să facă. 7Filip i‑a răspuns: „Dacă am cumpăra pâini de#Num. 11:21,22. două sute de dinari, tot n‑ar ajunge nici cât să capete fiecare puțintel din ele.” 8Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I‑a zis: 9„Este aici un băiețel care are cinci pâini de orz și doi pești, dar#2Rg. 4:43. ce sunt acestea la atâția?” 10Isus a zis: „Puneți‑i pe oameni să se așeze!” În locul acela era multă iarbă. Așadar, s‑au așezat, numărul bărbaților fiind de aproape cinci mii. 11Isus a luat pâinile și, după ce a adus mulțumire, le‑a împărțit [ucenicilor, iar ucenicii le‑au împărțit] celor ce se așezaseră; de asemenea, și din pești cât au vrut. 12Când s‑au săturat, Isus le‑a zis ucenicilor Săi: „Strângeți bucățile rămase, ca să nu se piardă nimic!” 13Le‑au adunat deci și au umplut douăsprezece coșuri cu bucăți rămase de la cele cinci pâini de orz, care au prisosit celor ce mâncaseră. 14Oamenii aceia, când au văzut semnul pe care‑l făcuse Isus, ziceau: „Cu adevărat, acesta este Profetul#In. 1:21; 4:19,25; 7:40. Gen. 49:10. Dt. 18:15,18. Mt. 11:3. care urma să vină în lume.” 15Isus, fiindcă știa că vor veni să‑L ia cu de‑a sila ca să‑L facă rege, S‑a retras iarăși pe munte, numai El singur.
Isus umblă pe mare
(Matei 14:22‑27. Marcu 6:45‑52)
16Când#Mt. 14:23. Mc. 6:47. s‑a înserat, ucenicii Lui s‑au coborât la mare. 17S‑au suit într‑o barcă și s‑au pornit să treacă marea, spre Capernaum. (Se întunecase, și Isus încă nu venise la ei.) 18Sufla un vânt puternic, și marea era agitată. 19După ce au vâslit cam douăzeci și cinci sau treizeci de stadii#6:19 Stadiu (gr. stádion): unitate de măsură a cărei lungime varia în funcție de spațiul cultural‑geografic. Stadiul olimpic avea în mod tipic 600 de picioare (192 m); cel alexandrin era mai mic (185 m)., L‑au văzut pe Isus umblând pe mare și apropiindu‑Se de barcă. Și s‑au înfricoșat. 20Dar El le‑a zis: „Eu Sunt; nu vă temeți!” 21Voiau să‑L ia în barcă, iar barca a sosit îndată la locul spre care mergeau.
Isus, Pâinea vieții
22A doua zi, mulțimea care rămăsese de cealaltă parte a mării a băgat de seamă că acolo nu mai era decât o barcă și că Isus nu Se suise cu ucenicii Săi în barcă, ci ucenicii plecaseră singuri. 23Au sosit și alte bărci din Tiberiada, aproape de locul unde mâncaseră ei pâinea, după ce Domnul adusese mulțumire. 24Când au văzut cei din mulțime că nici Isus, nici ucenicii Săi nu erau acolo, s‑au suit și ei în bărci și s‑au dus la Capernaum să‑L caute pe Isus. 25Când L‑au găsit, dincolo de mare, I‑au zis: „Rabbí, când ai ajuns aici?” 26Drept răspuns, Isus le‑a zis: „Adevărat, adevărat vă spun: Mă căutați nu pentru că ați văzut semne, ci pentru că ați mâncat din pâini și v‑ați săturat. 27Lucrați nu pentru mâncarea care piere, ci pentru#In. 6:51. In. 4:14. mâncarea care dăinuie în viața veșnică și pe care v‑o va da Fiul Omului, căci pe#In. 1:33; 5:37; 8:18. Mt. 3:17; 17:5. Mc. 1:11; 9:7. Lc. 3:22; 9:35. Fap. 2:22. 2Pt. 1:17. El L‑a pecetluit Tatăl, Dumnezeu!” 28Ei I‑au zis: „Ce să facem ca să înfăptuim lucrările lui Dumnezeu?” 29Isus le‑a răspuns: „Aceasta#1In. 3:23. este lucrarea lui Dumnezeu: să credeți în Acela pe care L‑a trimis El.”
30Ei I‑au zis: „Ce#Mt. 12:38; 16:1. Mc. 8:11. 1Cor. 1:22. semn faci tu ca să‑l vedem și să credem în tine? Ce lucrezi tu? 31Părinții#Ex. 16:15. Num. 11:7. Neem. 9:15. 1Cor. 10:3. noștri au mâncat mană în pustiu, după cum este scris: Pâine din cer le‑a dat să mănânce.#6:31 Ps. 78:24.” 32Isus le‑a zis: „Adevărat, adevărat vă spun: nu Moise v‑a dat pâinea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata Pâine din cer, 33căci Pâinea lui Dumnezeu este cea care se coboară din cer și dă viață lumii.” 34„Doamne#In. 4:5.”, I‑au zis ei, „dă‑ne totdeauna această pâine!” 35Isus le‑a zis: „Eu#In. 6:48,58. sunt Pâinea vieții. Cine#In. 4:14; 7:37. vine la Mine nicidecum nu va flămânzi, și cine crede în Mine nu va înseta niciodată.
36 Dar #
In. 6:26,64. v‑am spus că M‑ați și văzut, și nu credeți. 37Tot#In. 6:45. ce‑Mi dă Tatăl va ajunge la Mine, și pe#In. 10:28,29. Mt. 24:24. 2Tim. 2:19. 1In. 2:19. cel ce vine la Mine nicidecum nu‑l voi izgoni afară, 38căci M‑am coborât din cer ca să fac nu#In. 5:30. Mt. 26:39. voia Mea, ci#In. 4:34. voia Celui ce M‑a trimis. 39Și aceasta este voia Celui ce M‑a trimis: să#In. 10:28; 17:12; 18:9. nu pierd pe niciunul din cei pe care Mi i‑a dat El, ci să‑i înviez în ziua de apoi. 40Aceasta este voia Tatălui Meu: ca oricine#In. 6:27,47,54. In. 3:15,16; 4:14. Îl vede pe Fiul și crede în El să aibă viață veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi.”
41Iudeii murmurau împotriva Lui, pentru că zisese: „Eu sunt Pâinea care s‑a coborât din cer.” 42Și ziceau: „Oare#Mt. 13:55. Mc. 6:3. Lc. 4:22. nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe ai cărui tată și mamă îi cunoaștem? Atunci cum zice el: «Eu M‑am coborât din cer»?” 43Isus le‑a răspuns: „Nu murmurați între voi! 44Nimeni#In. 6:65. Cânt. 1:4. nu poate veni la Mine dacă nu‑l atrage Tatăl, care M‑a trimis; și Eu îl voi învia în ziua de apoi. 45În#In. 6:37. Ier. 31:34. Mica 4:2. Evr. 8:10; 10:16. Profeți este scris: Toți vor fi învățați de Dumnezeu.#6:45 Is. 54:13. Așa că oricine a auzit de la Tatăl și a învățat de la El vine la Mine. 46Nu#In. 1:18; 5:37. că cineva L‑a văzut pe Tatăl, în afară de#In. 1:18; 7:29; 8:19. Mt. 11:27. Lc. 10:22. Cel care este de la Dumnezeu; Acesta L‑a văzut pe Tatăl. 47Adevărat, adevărat vă spun: cine#In. 6:40. In. 3:16,18,36. crede în Mine are viață veșnică. 48Eu#In. 6:33,35. sunt Pâinea vieții. 49Părinții#In. 6:31. voștri au mâncat mană în pustiu și au murit. 50Aceasta este Pâinea#In. 6:51,58. care se coboară din cer ca omul să mănânce din ea și să nu moară. 51Eu sunt Pâinea#Evr. 10:5,10. vie, care#In. 3:13. s‑a coborât din cer. Dacă mănâncă cineva din Pâinea aceasta, va trăi în veac; și Pâinea pe care o voi da Eu este trupul Meu, [pe care îl voi da] pentru viața lumii.”
52Iudeii se certau#In. 7:43; 9:16; 10:19. între ei și ziceau: „Cum#In. 3:9. poate omul acesta să ne dea trupul lui să‑l mâncăm?” 53Isus le‑a spus: „Adevărat, adevărat vă spun: dacă nu mâncați#Mt. 26:26,28. trupul Fiului Omului și nu beți sângele Lui, n‑aveți viață în voi înșivă. 54Cine#In. 6:27,40,63. In. 4:14. mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică; și Eu îl voi învia în ziua de apoi. 55Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană, și sângele Meu este cu adevărat o băutură. 56Cine mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu rămâne#1In. 3:24; 4:15,16. în Mine, și Eu rămân în el. 57După cum M‑a trimis pe Mine Tatăl, care este viu, și Eu trăiesc prin Tatăl, tot așa cel care Mă mănâncă pe Mine va trăi și el prin Mine. 58Aceasta#In. 6:49,50,51. este Pâinea care s‑a coborât din cer: nu precum au mâncat părinții voștri [mană] și au murit. Cine mănâncă Pâinea aceasta va trăi în veac.” 59Isus a spus acestea în sinagogă, când îi învăța pe oameni în Capernaum.
Unii ucenici Îl părăsesc. Mărturisirea lui Petru
60Mulți#In. 6:66. Mt. 11:6. din ucenicii Lui, când au auzit aceste cuvinte, au zis: „Greu este cuvântul acesta! Cine poate să‑l primească?” 61Isus, care știa în Sine că ucenicii Săi murmurau în această privință, le‑a zis: „Cuvântul acesta vă face să vă poticniți? 62Dar#In. 3:13. Mc. 16:19. Fap. 1:9. Ef. 4:8. dacă L‑ați vedea pe Fiul Omului suindu‑Se unde era mai înainte?… 63Duhul#2Cor. 3:6. este cel care dă viață; carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le‑am spus Eu sunt duh și viață. 64Dar între voi sunt#In. 6:36. unii care nu cred.” Căci Isus#In. 2:24,25; 13:11. știa de la început cine erau cei ce nu cred și cine era cel ce Îl va vinde. 65Și a adăugat: „Tocmai de aceea v‑am#In. 6:44,45. spus că nimeni nu poate să vină la Mine dacă nu i‑a fost dat de Tatăl [Meu].”
66De#In. 6:60. atunci, mulți din ucenicii Lui s‑au întors și nu mai umblau cu El. 67Atunci, Isus le‑a spus celor doisprezece: „Voi nu vreți să vă duceți?” 68„Doamne”, I‑a răspuns Simon Petru, „la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele#Fap. 5:20. vieții veșnice. 69Și#In. 1:49; 11:27. Mt. 16:16. Mc. 8:29. Lc. 9:20. noi am crezut și am ajuns la cunoștința că Tu ești [Hristosul], Sfântul lui Dumnezeu.” 70Isus le‑a răspuns: „Nu#Lc. 6:13. v‑am ales Eu pe voi, cei doisprezece? Și totuși, unul#In. 13:27. din voi este diavol.” 71Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscariotul, căci el avea să‑L vândă: el, unul din cei doisprezece.
Selectat acum:
Ioan 6: EDCR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyrightul pentru Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită (EDCR) © 2022 aparține British and Foreign Bible Society / Societății Biblice pentru Răspândirea Bibliei în Anglia și Străinătate și Societății Biblice Interconfesionale din România.
