Ioan 4
4
Isus și femeia din Samaria
1Când a aflat Isus că fariseii au auzit că El face și botează#In. 3:22,26. mai mulți ucenici decât Ioan 2(deși Isus nu boteza El Însuși, ci ucenicii Săi), 3a părăsit Iudeea și S‑a întors în Galileea. 4Trebuia să treacă prin Samaria 5și a ajuns lângă o cetate a Samariei numită Sihar, aproape de ogorul pe#Gen. 33:19; 48:22. Ios. 24:32. care‑l dăduse Iacov fiului său Iosif. 6Acolo se afla fântâna lui Iacov. Isus, istovit de călătorie, stătea lângă fântână. Era cam pe la ceasul al șaselea.
7O femeie din Samaria a venit să scoată apă. „Dă‑Mi să beau”, i‑a zis Isus. 8(Căci ucenicii Săi se duseseră în cetate să cumpere de mâncare.) 9Samariteanca I‑a zis: „Cum de Tu, un iudeu, ceri să bei de la mine, o samariteancă?” (Iudeii#2Rg. 17:24. Lc. 9:52,53. Fap. 10:28., într‑adevăr, n‑au legături cu samaritenii.) 10Drept răspuns, Isus i‑a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu și cine este Cel ce‑ți zice: «Dă‑Mi să beau!», tu însăți I‑ai fi cerut să bei, și El ți‑ar fi dat apă#Is. 12:3; 44:3. Ier. 2:13. Zah. 13:1; 14:8. vie.” 11„Doamne”, I‑a zis femeia, „nici vas nu ai, iar fântâna este adâncă; atunci de unde ai această apă vie? 12Doar nu ești Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne‑a dat fântâna și a băut din ea el însuși cu fiii lui și vitele lui!” 13Isus i‑a răspuns: „Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăși. 14Dar cine#In. 6:35,58. va bea din apa pe care i‑o voi da Eu nicidecum nu va înseta, în veac; ba încă apa pe care i‑o voi da Eu se#In. 7:38. va preface în el într‑un izvor de apă care țâșnește în viața veșnică.” 15„Doamne”, I‑a zis#In. 6:34; 17:2,3. Rom. 6:23. 1In. 5:20. femeia, „dă‑mi această apă, ca să nu mai însetez și să nu mai vin până aici să scot!”
16El i‑a spus: „Du‑te, cheamă‑l pe bărbatul tău și vino aici!” 17Femeia I‑a răspuns: „N‑am bărbat.” Isus i‑a zis: „Bine ai spus: «N‑am bărbat»! 18Pentru că cinci bărbați ai avut; și acela pe care‑l ai acum nu‑ți este bărbat. Aici ai spus adevărul.” 19„Doamne”, I‑a zis femeia, „văd#In. 6:14; 7:40. Lc. 7:16; 24:19. că ești profet! 20Părinții noștri s‑au închinat pe muntele acesta#Jud. 9:7.; iar voi ziceți că în Ierusalim#Dt. 12:5,11. 1Rg. 9:3. 2Cr. 7:12. este locul unde trebuie să ne închinăm.” 21Isus i‑a spus: „Crede‑Mă, femeie: vine ceasul când#Mal. 1:11. 1Tim. 2:8. nu vă veți închina Tatălui nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim. 22Voi vă închinați la ce#2Rg. 17:29. nu cunoașteți; noi ne închinăm la ce cunoaștem, căci#Is. 2:3. Lc. 24:47. Rom. 9:4,5. mântuirea este de la iudei. 23Dar vine ceasul, și acum a și venit, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh#Flp. 3:3. și adevăr#In. 1:17., fiindcă Tatăl astfel de închinători caută. 24Dumnezeu#2Cor. 3:17. este Duh, și cine I se închină Lui trebuie să I se închine în duh și adevăr.” 25„Știu”, I‑a zis femeia, „că va veni Mesia (care Se numește Hristos); când va veni El, ne#In. 4:29. va spune toate lucrurile.” 26Isus i‑a zis: „Eu Sunt#In. 9:37. Mt. 26:63,64. Mc. 14:61,62.: Cel care‑ți vorbește!”
Trezirea din Samaria
27Atunci au venit ucenicii Săi, și se mirau că vorbește cu o femeie. Totuși, niciunul nu I‑a zis: „Ce cauți?” sau „Despre ce vorbești cu ea?” 28Atunci, femeia și‑a lăsat ulciorul, s‑a dus în cetate și le‑a zis oamenilor: 29„Veniți să vedeți un om care mi‑a spus#In. 4:25. tot ce am făcut! Nu cumva Acesta este Hristosul?” 30Ei au ieșit din cetate și veneau spre El.
31În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănânce și‑I ziceau: „Rabbí, mănâncă!” 32Dar El le‑a zis: „Eu am de mâncat o mâncare pe care voi n‑o cunoașteți.” 33Ucenicii și‑au zis atunci unii altora: „Nu cumva I‑a adus cineva să mănânce?” 34Isus le‑a zis: „Mâncarea#In. 6:38; 17:4; 19:30. Iov 23:12. Mea este să fac voia Celui ce M‑a trimis și să împlinesc lucrarea Lui. 35Nu ziceți voi că mai sunt patru luni până la seceriș? Iată, Eu vă spun: ridicați‑vă ochii și priviți holdele, care#Mt. 9:37. Lc. 10:2. sunt albe, gata pentru seceriș! 36Acum, cine#Dan. 12:3. seceră primește o plată și strânge rod pentru viața veșnică, pentru ca și cel ce seamănă, și cel ce seceră să se bucure împreună. 37Căci, în această privință, este adevărată zicerea: «Unul seamănă, iar altul seceră.» 38Eu v‑am trimis să secerați acolo unde nu voi v‑ați ostenit; alții s‑au ostenit, și voi ați intrat în osteneala lor.”
39Mulți samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina#In. 4:29. cuvântului femeii, care mărturisea: „Mi‑a spus tot ce am făcut!” 40Când au venit samaritenii la El, L‑au rugat să rămână la ei. Și El a rămas acolo două zile. 41Mult mai mulți au crezut în El din pricina cuvântului Său. 42Și ziceau femeii: „Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L‑am auzit noi înșine#In. 17:8. 1In. 4:14. și știm că Acesta este cu adevărat [Hristosul], Mântuitorul lumii.”
Vindecarea fiului unui slujbaș domnesc
(Matei 8:5‑13. Luca 7:1‑10)
43După cele două zile, Isus a plecat de acolo [ca să Se ducă] în Galileea. 44Căci#Mt. 13:57. Mc. 6:1. Lc. 4:24. El Însuși spusese că un profet nu este prețuit în propria sa patrie#In. 2:23; 3:2.. 45Când a ajuns în Galileea, a fost primit bine de galileeni, care văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul sărbătorii; căci#Dt. 16:16. fuseseră și ei la sărbătoare.
46Isus S‑a întors deci în Cana Galileei, unde#In. 2:1,11. preschimbase apa în vin. În Capernaum era un slujbaș domnesc al cărui fiu era bolnav. 47Acela a aflat că Isus venise din Iudeea în Galileea, s‑a dus la El și L‑a rugat să vină și să‑l vindece pe fiul său, care era pe moarte. 48Isus i‑a zis: „Dacă#1Cor. 1:22. nu vedeți semne și minuni, cu niciun chip nu credeți!” 49Slujbașul domnesc I‑a zis: „Doamne, vino până nu moare micuțul meu!” 50„Du‑te”, i‑a zis Isus, „fiul tău trăiește!” Omul acela a crezut cuvintele pe care i le spusese Isus și a plecat. 51Pe când cobora el, l‑au întâmpinat robii lui și i‑au adus vestea că fiul lui trăiește. 52El i‑a întrebat de ceasul în care a început să‑i fie mai bine. Și ei i‑au zis: „Ieri, în ceasul al șaptelea, l‑a lăsat febra.” 53Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi spusese Isus: „Fiul tău trăiește.” Și au crezut el și toată casa lui. 54Acesta este al doilea semn făcut de Isus după ce S‑a întors din Iudeea în Galileea.
Selectat acum:
Ioan 4: EDCR
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
Copyrightul pentru Ediția Dumitru Cornilescu Revizuită (EDCR) © 2022 aparține British and Foreign Bible Society / Societății Biblice pentru Răspândirea Bibliei în Anglia și Străinătate și Societății Biblice Interconfesionale din România.
