Și dacă Hristos n‑a înviat, zadarnică este propovăduirea noastră, zadarnică este și credința voastră. Ba încă suntem găsiți martori mincinoși ai lui Dumnezeu, fiindcă am mărturisit despre Dumnezeu că L‑a înviat pe Hristos, pe care, de fapt, nu L‑a înviat, dacă este adevărat că morții nu învie. Căci, dacă nu învie morții, nici Hristos n‑a înviat. Iar dacă Hristos n‑a înviat, credința voastră este zadarnică, voi sunteți încă în păcatele voastre și, prin urmare, cei ce au adormit în Hristos sunt pierduți. Dacă numai pentru viața aceasta ne‑am pus nădejdea în Hristos, suntem cei mai de plâns dintre toți oamenii!
Dar, de fapt, Hristos a înviat din morți, primul rod dintre cei adormiți. Căci, dacă moartea a venit printr‑un om, tot printr‑un om a venit și învierea morților. Și după cum toți mor în Adam, tot așa toți vor fi aduși la viață în Hristos, dar fiecare la rândul cetei lui. Hristos – cel dintâi rod, apoi cei ce sunt ai lui Hristos, la venirea Lui. Apoi va veni sfârșitul, când El va da Împărăția în mâinile lui Dumnezeu Tatăl, după ce va fi nimicit orice căpetenie, orice stăpânire și orice putere. Căci trebuie ca El să împărățească până va pune pe toți vrăjmașii sub picioarele Sale. Ultimul vrăjmaș care va fi nimicit va fi moartea, căci Dumnezeu a pus totul sub picioarele Lui . Dar când zice că totul I‑a fost supus, se înțelege că în afară de Cel ce I‑a supus totul. Și când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci Însuși Fiul Se va supune Celui ce I‑a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu să fie totul în toți.
Altfel, ce vor face cei care se botează pentru cei morți? Dacă morții nu învie nicidecum, de ce se mai botează ei pentru cei morți? Și de ce suntem noi în primejdie în orice clipă? Jur că, după cum am motiv să mă laud cu voi în Hristos Isus, tot astfel sunt zilnic în primejdie de moarte, fraților! Dacă, omenește vorbind, m‑am luptat cu fiarele în Efes, care‑mi este folosul? Dacă nu învie morții, să mâncăm și să bem, căci mâine vom muri ! Nu vă înșelați: „Tovărășiile rele strică obiceiurile bune”! Veniți‑vă în fire cum se cuvine și nu păcătuiți! Căci sunt între voi unii care nu‑L cunosc pe Dumnezeu – spre rușinea voastră o spun!
Dar va zice cineva: „Cum învie morții? Și cu ce trup vor veni la viață?” Om fără minte! Ce semeni tu nu revine la viață dacă nu moare mai întâi. Iar când semeni nu semeni trupul care va fi, ci un simplu grăunte, fie de grâu, fie de altceva. Apoi, Dumnezeu îi dă un trup, după cum vrea: fiecărei semințe îi dă un trup al ei. Nu toate trupurile sunt la fel, ci unul este trupul oamenilor, altul este trupul animalelor, altul este trupul păsărilor, altul al peștilor. Există corpuri cerești și corpuri pământești, dar una este strălucirea corpurilor cerești și alta, a corpurilor pământești. Una este strălucirea soarelui, alta, strălucirea lunii și alta, strălucirea stelelor; chiar o stea se deosebește în strălucire de altă stea. Așa este și învierea morților. Trupul este semănat în putrezire și învie în neputrezire; este semănat în ocară și învie în slavă; este semănat în slăbiciune și învie în putere. Este semănat trup fizic și învie trup duhovnicesc. Dacă există trup fizic, există și trup duhovnicesc.
Aplicația Biblia
Aplicația Biblia pentru Copii
