Psalmul 7:1-17

Doamne Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea! Scapă-mă de toți prigonitorii mei și izbăvește-mă, ca să nu mă sfâșie ca un leu, care înghite fără să sară cineva în ajutor! Doamne Dumnezeule, dacă am făcut un astfel de rău, dacă este fărădelege pe mâinile mele, dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine și n-am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei, atunci să mă urmărească vrăjmașul și să m-ajungă, să-mi calce viața la pământ și slava mea în pulbere să mi-o arunce! (Oprire) Scoală-Te, Doamne, cu mânia Ta! Scoală-Te împotriva urgiei potrivnicilor mei, trezește-Te ca să-mi ajuți și rânduiește o judecată! Să Te înconjoare adunarea popoarelor și șezi mai sus decât ea, la înălțime! Domnul judecă popoarele: fă-mi dreptate, Doamne, după neprihănirea și nevinovăția mea! Ah, pune odată capăt răutății celor răi și întărește pe cel neprihănit, Tu, care cercetezi inimile și rărunchii, Dumnezeule drept! Scutul meu este în Dumnezeu, care mântuiește pe cei cu inima curată. Dumnezeu este un judecător drept, un Dumnezeu care Se mânie în orice vreme. Dacă cel rău nu se întoarce la Dumnezeu, Dumnezeu Își ascute sabia, Își încordează arcul și-l ochește, îndreaptă asupra lui săgeți omorâtoare și-i aruncă săgeți arzătoare! Iată că cel rău pregătește răul, zămislește fărădelegea și naște înșelăciunea: face o groapă, o sapă și tot el cade în groapa pe care a făcut-o. Fărădelegea pe care a urzit-o se întoarce asupra capului lui și silnicia pe care a făcut-o se coboară înapoi pe țeasta capului lui. Eu voi lăuda pe Domnul pentru dreptatea Lui și voi cânta Numele Domnului, Numele Celui Preaînalt.