Iov 14
14
1Omul născut din femeie are viața scurtă, dar plină#Cap. 5:7. Ecl. 2:23. de necazuri.
2Se naște#Cap. 8:9. Ps. 90:5,6,9; 102:11; 103:15; 144:4. Is. 40:6. Iac. 1:10,11; 4:14. 1 Pet. 1:24. și e tăiat ca o floare;
fuge și piere ca o umbră.
3Și asupra lui#Ps. 144:3. ai Tu ochiul deschis!
Și pe mine mă tragi#Ps. 143:2. la judecată cu Tine!
4Cum ar putea#Gen. 5:3. Ps. 51:5. Ioan 3:6. Rom. 5:12. Efes. 2:3. să iasă dintr-o ființă necurată un om curat?
Nu poate să iasă niciunul.
5Dacă#Cap. 7:1. zilele lui sunt hotărâte,
dacă i-ai numărat lunile,
dacă i-ai însemnat hotarul pe care nu-l va putea trece,
6întoarce-Ți#Cap. 7:16,19; 10:20. Ps. 39:13. măcar privirile de la el și dă-i răgaz,
să aibă măcar bucuria pe care o are simbriașul#Cap. 7:1. la sfârșitul zilei.
7Un copac și tot are nădejde,
căci, când este tăiat#Vers. 14., odrăslește din nou
și iar dă lăstari.
8Când i-a îmbătrânit rădăcina în pământ,
când îi piere trunchiul în țărână,
9înverzește iarăși de mirosul apei
și dă ramuri de parcă ar fi sădit din nou.
10Dar omul, când moare, rămâne întins.
Omul, când își dă sufletul, unde mai este?
11Cum pier apele din lacuri
și cum seacă și se usucă râurile,
12așa se culcă și omul și nu se mai scoală;
cât#Ps. 102:26. Is. 51:6; 65:17; 66:22. Fapte 3:21. Rom. 8:20. 2 Pet. 3:7,10,11. Apoc. 20:11; 21:1. vor fi cerurile, nu se mai deșteaptă
și nu se mai scoală din somnul lui.
13Ah, de m-ai ascunde în Locuința morților,
de m-ai acoperi până-Ți va trece mânia
și de mi-ai rândui o vreme când Îți
vei aduce iarăși aminte de mine!
14Dacă omul, odată mort, ar putea să mai învieze,
aș#Cap. 13:15. mai trage nădejde în tot timpul suferințelor mele,
până#Vers. 7. mi se va schimba starea în care mă găsesc.
15Atunci m-ai#Cap. 13:22. chema și Ți-aș răspunde
și Ți-ar fi dor de făptura mâinilor Tale.
16Dar astăzi îmi numeri#Cap. 10:6,14; 13:27; 31:4; 34:21. Ps. 56:8; 139:1-3. Prov. 5:21. Ier. 32:19. pașii,
ai ochiul asupra păcatelor mele;
17călcările mele de lege#Deut. 32:34. Osea 13:12. sunt pecetluite într-un mănunchi
și născocești fărădelegi în sarcina mea.
18Cum se prăbușește muntele și piere,
cum piere stânca din locul ei,
19cum este mâncată piatra de ape
și cum este luat pământul de râu,
așa nimicești Tu nădejdea omului.
20Îl urmărești întruna și se duce;
Îi schimonosești fața și apoi îi dai drumul.
21De ajung fiii lui la cinste, el#Ecl. 9:5. Is. 63:16. nu știe nimic;
de sunt înjosiți, habar n-are.
22Numai pentru el simte durere în trupul lui,
numai pentru el simte întristare în sufletul lui.”
Selectat acum:
Iov 14: VDC
Evidențiere
Partajează
Copiază
Dorești să ai evidențierile salvate pe toate dispozitivele? Înscrie-te sau conectează-te
© Drepturi de autor British and Foreign Bible Society (BFBS) și Societatea Biblică Interconfesională din România (SBIR) 1924, 2014
© copyright British and Foreign Bible Society and the Interconfessional Bible Society of Romania 1924, 2014